Buna ziua.Ma numesc Lucian,35 de ani si am o relatie de 17 ani cu sotia mea.Avem si doi copii gemeni,doi baietei de 7 ani si jumatate.Toate bune si frumoase.Am progresat pe plan profesional s.d.p.d.v. financiar nu existau probleme,ba dimpotriva.A avut libertate totala,ajutor imens in ceea ce priveste casa si copiii.De un an si jumatate a inceput sa se vada foarte des cu finul nostru de cununie,Divortat de aprox.! an.
Am inceput sa am banuieli si am descoperit ca flirtau din plin.De trei luni au cam dat-o pe fata cu relatia lor care s-a infiripat. Nu se mai fereste deloc ignorand orice limita minima de bun simt.M-am mutat deocamdata la parintii mei dar imi vad copiii in fiecare zi.Chiar mi-am vazut de copiii mei de cand s-au nascut.Ea se poarta ca o adolescenta cu toate ca are 33 de ani.
Eu nu am lipsit noptile, nu am venit beat, nu am lovit-o sau injurat-o, nu am neglijat-o sexual deloc. Cu toate astea am pierdut in fata unuia care a avut timp sa asculte,sa nu contrazica si fiind prezent la orice ora.de ce nu pot sa o parasesc?
Lucian,
faptul ca te-ai purtat bine cu sotia ta dupa cum spui arata ca esti o persoana rezonabila si ca ti-ai dorit ca aceasta relatie sa mearga insa nu spune nimic despre faptul daca si sotia ta isi doreste in continuare relatia cu tine..
Eu nu cred ca esti "mocofan", dupa cum spui tu. Cred ca esti doar un barbat furios si frustrat de faptul ca relatia ta nu mai merge fara ca tu sa iti poti imputa ceva precis ("Eu nu am lipsit noptile, nu am venit beat, nu am lovit-o sau injurat-o, nu am neglijat-o sexual deloc"). Si in spatele furiei tale ("de ce nu pot sa o parasesc?") eu inteleg ca se ascunde dorinta ta de a salva relatia ta in masura in care acest lucru este posibil.
Nu stiu daca acest lucru este posibil pentru ca nu depinde numai de tine dar cu siguranta poti incerca asta.
Este un semn de putere, de forta, de maturitate ca in ciuda furiei, revoltei, frustrarii absolut firesti care te incearca acum sa incerci sa "salvezi corabia". Si sa vorbesti cu sotia ta despre ceea ce se intampla. Sa va lamuriti daca relatia voastra are in continuare combustibil. Iar daca decideti amandoi ca relatia are in continuare ceva sa va ofere sa cautati impreuna o solutie. Singuri sau cu ajutorul unui psihoterapeut de cuplu.
As vrea sa mai iti spun in final doua lucruri.
1. Nu esti un "mocofan" ci doar o persoana care se confrunta cu o problema de viata.
2. Indiferent de ce solutie vei alege pentru aceasta problema cu care te confrunti va trebui sa ai rabdare ca apoi lucrurile sa se aseze la loc, in ritmul lor propriu.
Iti urez mult succes in continuare.
Dorin Victor Vasile
psiholog clinician - psihoterapeut
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Du-te acasa
Muta-te inapoi.
Da-i si dumnealui de inteles ca deja e in plus. In ultima instanta fii barbat si pune piciorul in prag. Intreaba-l daca se inhama si la gemeni sau doar la femeie! Fa-o si pe ea sa inteleaga ca finul nu are nevoie si de copii. Intreaba-l de fata cu ea despre relatiile lui cu altele, pomeneste des despre asta ca sa inteleaga ea ca planurile lui de viitor nu o includ si pe ea.
Nu-i mai sprijini financiar! Sa simta ca are copii. Du-le mancare la copilasi si atat. Poate nici ei nu-i strica un sut in fund sau o pereche de palme si o partida de sex in completare.
Oricum, lupta pentru ea si fii barbat! Sau daca nu, cauta-ti alta. Numai sa iesi cumva din situatia asta care nu poate fi tolerata!
Post new comment