Depresie sau ce?

Buna.Este tulburatoare povestea vietii tale.Sper ca nu ai pus in practica gandul sinuciderii tale.Eu nu pot sa-ti dau nici un sfat nu ma simt in stare.Simt ca esti o persoana cu totul speciala datorita bunatatii tale.Asta e una din cauzele nefericirii tale.Societatea actuala ii respinge pe oamenii cu suflet bun.

Orice decizie ai lua eu o sa ti-o respect.Scrie in continuare despre problemele si gandurile tale.Sunt destui oameni care ti le impartasesc.

Soarele sa rasara in inima ta.

Sincer nu sunt specialist si nu am cum sa spun daca e sau nu depresie,dar faptul ca tu doresti sa te sinucizi e un factor important in diagnosticarea depresiei.Da pare ingrozitor cand auzi depresie si pare greu de trecut,dar hai sa iti spun un secret,se poate trece si inca foarte bine.Cum de imi prmit sa zic asta? Pai am trecut prin perioade mari de depresie,am ajuns pana la punctul de a ma sinucide,am stat internata la psihiatrie din cauza asta. da atunci mi se parea ingrozitor,ma gandeam ca sunt nebuna daca am ajuns la un psihiatru dar stii ce? acum multumesc ca nu am murit,ca am trecut prin asta,ca am descoperit multe lucruri frumoase despre mine.Am invatat asa un pic sa ma iubesc,sa ma respect ca om,si am aflat ca nu sunt nebuna. Toti avem momente proaste in viata noastra si tu acum ai un pic nevoie de ajutor din exterior. Nu lua in seama ce zic cei din jur,eu te-as sfatui asa sa te duci la medicul de famile sa ii spui cum te simti si de acolo va stii ce sa faca. Chiar si de va fi sa fii internata la un spital de psihiatrie nu te ingrozi sau speria foarte tare. Sunt tot felul de oameni acolo sunt care se dau cu capul de pereti,sunt care vb singuri,de toate categoriile insa important e ca tu sa te axezi numai pe tine sa faci sa iti fie tie bine. Si iti mai recomand sa nu te jenezi sa ii spui exact ce simti medicului,caci in functie de asta vei primi tratamentul potrivit.apoi va trebui sa te inarmezi cu multa da multa rabdare si vei vedea ca situatia va devenii mai usoara pe zii ce trece. medicamentele au rolul de a rezolva problema pe moment,iti amelioreaza starile care le ai,te calmeaza insa nu iti vor rezolva problemele,insa vei putea sa te angajezi si sa mergi apoi la consilie psihologica.
Insa exista si centre de consiliere gratuita pt cei cu probleme de genul acesta. Stiu ca unde merg eu la psihiatru pt reteta lunara exista si terapeuti si daca vb cu doctorul de acolo iti va explica ce si cum.
Eu zic asa viata are si bune si rele,si cateodata pare mai coplesitoare decat putem noi sa ne inchipuim dar stiu ca momentele bune fie ele cat de putine compenseaza cu varf si indesat aceste momente mai negative din viata noastra. Eu iti zic capul sus,dute la medic afla ce si cum,medicamente iti vor controla starile de panica dar e nevoie sa muncesti si tu cu tine si sa ai multa da multa rabdare. Si cand ai nevoie poti vb aici in fiecare seara cu cate cineva si vei fi indrumata si incurajata pe cat posibil Te pooop dulce ai grija de viata ta si capul sus.

Draga povestitoare,

M-a impresionat foarte mult ceea ce ai scris si de aceea am simtit nevoia sa iti impartasesc parerea mea despre povestioara ta. Este doar o parere, dar poate iti va fi de folos.

Un concept extrem de gresit in zilele noastre este acela ca daca nu suntem fericiti, asa cum este reprezentata fericirea la televizor, cu un aspect impecabil, inconjurati de oameni perfecti sustinatori si intelegatori, cu joburi fabuloase si masini lungi, etc., daca nu avem toate acestea suntem nimic, nu existam, nu suntem valabili. Insa aceasta este doar o capcana de marketing pe care am ajuns sa o confundam atat de mult cu realitatea, incat ii permitem sa ne desfiinteze.

Realitatea este ca viata nu este perfecta, oamenii nu sunt perfecti, cu totii suntem supusi greselii si cu totii nu facem intr-o anumita situatie decat cat stim, cum stim, cat de bine putem noi. Cineva a spus la un moment dat ca Nu exista copilarie perfecta. si tind sa ii dau dreptate. Parintii nu sunt decat oameni care fac ce pot, responsabili de propriile lor alegeri. Acum tu esti adulta, acum tu poti face propriile alegeri diferite de cele ale parintilor tai.

Parerea fratelui tau este doar o parere, nu are valoare de verdict, cu siguranta te doare si ar fi mult mai frumos ca fratele tau sa te sprijine, insa daca nu o face asta nu inseamna ca tu chiar nu esti buna de nimic, cu totii suntem buni la ceva, trebuie doar sa ne dam voie sa descoperim la ce anume. Spui ca privirea prietenului tau spune acelasi lucru, tu incarci acea privire cu semnificatii, se poate ca prietenul tau sa se gandeasca la orice altceva decat sa se gandeasca la ce crezi tu. Ar trebui sa te gandesti ca are motive sa fie cu tine, sa aleaga sa stea cu tine, poate te iubeste, poate si el este afectat de starea ta de spirit.

Sa stii ca nu conteaza cum si cat sufera altii, acesta nu este un argument valid, fiecare dintre noi isi resimte si traieste drama ca fiind cea mai importanta deoarece este a sa. Si inainte de a ne putea preocupa de ranile celorlalti trebuie sa le ajutam pe ale noastre sa se vindece.

Daca nu iti permiti sa platesti pentru psihoterapie ai putea apela la o fundatie care ofera asemenea servicii in mod gratuit. Ai putea merge si la un psihiatru pentru o evaluare si poate pentru a primi o reteta. Solutii sunt mai multe, important este sa o gasesti p[e cea care ti se potriveste si sa nu te dai batuta. Unele dintre bataliile cele mai valoroase pe care la castigam sunt in lupta cu propria fiinta nu cu ceilalti. Personal cred ca ar fi foarte bine daca ai cauta sprijin in aceasta situatie si nu ai abandona speranta.

Ai 25 de ani, aceasta este doar o etapa in viata ta, nu poti sti ce iti rezerva viitorul, nu poti sti ce viata ai putea sa iti creezi daca iti acorzi aceasta sansa. Sinuciderea nu este o solutie, stiu ca uneori pare mult mai usor sa mori decat sa traiesti, insa viata poate fi atat de frumoasa si plina de satisfactie incat merita sa nu renunti la a incerca, plus ca moartea oricum vine, orice am face, asa ca de ce sa o grabim? Avem doua mari certitudini in viata, ca putem muri oricand si ca traim acum. Moartea este ceva ce nu ne ia nimeni. Eu am scris o poveste despre asta, poate te ajuta.

http://www.alinamihaelabarbu.com/node/46

Ca oricare dintre noi esti unica si irepetabila, esti o persoana care merita sa fie, care merita sa lupte pentru sine.

Iti doresc din tot sufletul mult succes si sper ca te vei gasi cat mai curand, trebuie doar sa iti acorzi aceasta sansa. Incearca sa te concentrezi pe lucrurile frumoase din viata ta si pe solutionarea celor neplacute, cam asta putem face cu totii in ultima instanta. Incearca cat mai multe lucruri ca sa descoperi ce iti place si ce nu, ce ti se potriveste si ce nu, viata poate fi minunata daca o facem noi sa fie.