Gelozia ma distruge

eu sunt intr-o situatie mai delicata,sunt cu ''prietenul''meu de doi ani dar.. defapt nu este al meu,el este insurat are o fetita de 3 anisori si jum in fine la ainceput am acceptat totul era perfect nu-l simteam ca e insurat nu-mi dadea motive parca era numai al meu isi petrecea ff mult timp cu mine etc etc..

acum este mai mult decat atent imi arata dragoste afectiune..dar... de o jum de an cred ca am inebunit sunt EXTREM de geloasa posesiva il vreau numai ptr mine il terorizez cu sute de intrebari si certuri as fi in stare de orice sa-l castig mi-e greu nu mai am liniste nici noptile nu pot dormi de grija si de frica nu cumva sa faca dragoste cu ea chiar in momentul acela plang non-stop la fiecare gand nu stiu ce sa fac...

nici sa-l las nu pot il iubesc prea mult cred ca sunt dependenta de el si sincer e pre bun cred ca daca n-ar fi fost insurat ar fi fost barbatul perfect nu stiu ce sa fac as vrea sa nu-i mai visez impreuna ma distrug pe mine si in acelas timp si pe el AJUTORR.. VA ROG.. NU MA MAI SUPORT

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/6414

buna

spui k dak nu era casatorit ar fi fost barbatul perfect...mie mi s pare destul de "imperfect" tinand cont k are sotie si copil si umbla q tn...parerea mea...urasc knd unii lestrik viata altora...gandeste'te la sotia lui si mai ales la fetita qm s va simti knd va afla tatiqtu' ei iubeste alta femeie

re:gelozia....

Este o zicala romaneasca:nu poti avea mereu si faina in sac si slanina in pod....

Te-as sfatui doar atat:in masura in care poti,fa uz de toata obiectivitatea posibila si incearca sa porti o discutie cat se poate de matura cu tine(ce vrei cu adevarat de la aceasta relatie?),si apoi,cu aceeasi obiectivitate si maturitate adreseaza-i si lui intrebarea.

Raspunsurile coincid?? Tine cont ca iubirea,prin insasi definitia ei,nu accepta nici minciuna,nici nesiguranta!Incertitudinea nu se numeste iubire.

Odata intelese raspunsurile,vei sti ce sa faci.Si va trebui sa cobori cu picioarele pe pamant,sa nu te agati de iluzii in cautarea raspunsului.

Numai bine.

mergi pe calea ta...

Si eu am incheiat recent o relatie care a durat 3 ani si sincer sufletul ma doare...Pana la urma nu este ultimul barbat de pe pamant.Te-ai atasat de el,te cred pentru ca si eu sunt foarte atasabil de persoana iubita.Dar invata din mers si continua-ti viata pentru ca e pacat sa alergi dupa himere.Timpul trece si poate mai tarziu vei regreta timpul pierdut cu aceasta aventura.Este o aventura pentru ca el are o familie si nu cred ca va renunta la ea pentru tine.Reface-ti viata si nu mai pierde timpul.O viata ai si nimeni si nimic pe lumea asta nu trebuie sa dispuna de viata ta.Fa-ti o familie si uita-l este cel mai bine.Stiu,este greu,dar este cel mai bine pentru tine si viitorul tau.Pentru el esti doar o amanta si nu vei fi altceva nici in viitor.
De ce sa-ti irosesti viata?Probabil esti foarte tanara...Eu am trecut prin doua despartiri si sincer nimeni nu merita sacrificiul suprem de a-ti irosi viata...
Bafta multa iti doresc si multa intelepciune...

re: Gelozia ma distruge

Din nefericire va aflati asa cum spuneti si dvs. intr-o situatie mai delicata. Stiu de mai multe cazuri asemanatoare cu al dvs. in care unul dintre parteneri este casatorit, iar celalalt sufera din acest motiv. Se pot spune multe despre acest lucru, unii oameni va vor judeca, unii vor empatiza cu dvs., unii vor lua partea familiei, altii vor condamna sotul ca va supune pe dvs. acestei situatii, dar si pe sotia lui.

Insa, in cele din urma totul se reduce la ce simtiti dvs., la ce va doriti, la ce este cel mai bine pentru dvs. Sunteti fericita in aceasta situatie? De ce anume ar fi nevoie ca sa fiti fericita? Puteti obtine acel lucru? Care ar fi finalitatea acestei situatii? Ca el sa divorteze si sa fiti impreuna?

Doi ani de relatie in aceste circumstante inseamna foarte mult si este normal ca acum dvs. sa aveti alte nevoi decat la inceput, sa va doriti mai mult decat sa fiti cealalta femeie si meritati mai mult, ca oricare dintre noi meritati sa fiti intr-o relatie full-version.

Nu poate sa va spuna cineva ce anume sa faceti, cei din jur nu pot decat exprima pareri afectate in mod evident de propriile prejudecati si pareri. De aceea dvs. sunteti cea care trebuie sa aleaga ce este mai bine pentru propria persoana. In mod evident continuarea situatiei de pana acum va va provoca suferinta, dar in acelasi timp spuneti ca nu va puteti desparti caci il iubiti prea mult. Insa, iubirea nu inseamna suferinta, iubirea nu trebuie sa ne faca rau, caci atunci cand se intampla acest lucru nu mai este iubire.

Probabil acum simtiti ca sunteti prinsa intr-o situatie fara iesire, sfasiata intre durere si iubire fara sa stiti ce sa faceti cu dvs. si incotro sa o apucati. O idee ar fi sa apelati la psihoterapie. Un psihoterapeut bun va va putea ajuta sa descoperiti in dvs. solutiile la problemele cu care va confruntati si astfel se poate sa capatati increderea in propria persoana de a alege ce este cel mai bine pentru dvs.

Mult succes in depasirea acestei situatii delicate.

Asta e un risc care ti l-ai asumat

Pentru inceput trebuie sa stii ca daca tu stiai de la inceputul acestei relatii ca el este insurat,si ai acceptat asta trebuia sa te gandesti ca iti vei asuma niste riscuri si ca in timp tu vei vrea mai mult. Din situatia la care ai fost tu la inceput,situatia putea degenra cam in cateva posibile scenari: unul in care el va renunta la familia lui si ti se va alatura tie(dar cumva el este legat ca are si un copil,chiar daca nu isi mai iubeste sotia,se gandeste la copil si poate greseste dar el face ce crede ca e mai bine pentru copil,sa aiba o mama si un tata),un alt scenariu in care va renunta la tine si isi va vedea de familia care o are acum,sau inca un scenariu care il vad eu acum e continuarea relatiei dintre voi asa cum este.Fiecare dintre ele are avantaje si dezavantaje mai mici sau mai mari.Probabil ca tu te-ai gandit cel mai mult la scenariul in care el ti se va alatura tie.da e si asta o varianta dar pe de alta parte trebuie sa te gandesti in aceasi masura si la celelalte 2,si sa le situezi la egalitate.da toti visam sa fim alaturi de persoana care ne iubeste si pe care o iubim,sa fim cu ea sa nu o impartim cu nimeni,insa in cazul de fata e ceva mai dificil.Probabil va trebuie sa te gandesti la cum iti este tie cel mai bine,va trebui sa faci o alegere care sa iti usureze viata cumva,poate la inceput va fi mai dureroasa,dar poate cea mai buna. Numai tu stii cat de mult inseamna el pentru tine dar pe de alta parte trebuie sa cantaresti si cat de nociva iti este aceasta relatie si la cat de multa disperare te-a adus. Ai nevoie de timp,chiar u pic departe de el,sa te detasezi de toate situatiile astea,sa te relaxezi sa poti sa pui in balanta toate lucrurile si sa iei o hotarare.Insa orice hotare vei lua ea te va durea,pentru ca oricare din ele inseamna o pierdere.daca te desparti de el ,vei pierde iubirea lui,daca ramai in continuare cu el vei pierde increderea in tine,iti vei pierde linistea sufleteasca cai vei fi macinata de aceleasi ganduri in continuare.Ideal ar fi sa reusesti cumva sa faci fata la aceste ganduri si sa le ignori,dar asta e un caz ideeal care ar fi perfetc pentru tine.dar cum e fff dificil vei avea de facut o alegere. Eu iti doresc sa faci alegerea cea mai buna pentru tine.

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
R
5
T
z
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 021.321.3.321 sau 075.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie