Nu mai rezist

Asa ma simteam si eu, vroiam sa ma omor aproape.

Mai tarziu, dupa ceva timp, am gasit ceva si mai bun, o persoana cu care m-as casatori

Vezi ce face timpul, iti aduce ceva si mai bun, ceva si mai perfect.

Eu o spun mai simplu. Acel baiat se culca cu alta? Ce rost mai are sa te mai gandesti la el? Ce rost mai are sa simti iubirea suprema pentru el, cand el e in pat cu alta, goi amandoi.

Nu simti putina ura avand in vedere ca e in pat cu alta? Ura, reduce iubirea pe care o simti si incet ,incet atenueaza durerea.

Cred ca ura te-ar ajuta mai mult sa scapi de durere.

Poti gasi un alt baiat potrivit,interesant,chiar ceva mai bun.
Intotdeauna ceva mai bun, salveaza drama ta

Cauta ceva mai bun decat el si sa vezi ce bine o sa fie.

Alecsey, te rog din suflet, scrie mai multe!

povestea mea e mai sus, este lunga dar...e totusi scrisa pe scurt ...Am needez, nevoie de un sfat de la cineva care abtrecut prin asa ceva sau care stie mai bine cum ar trebuii sa procedez, chiar nu mai pot, suntem impreuna inca, dar cedez de tot, el emai mult ca perfect, se vede cat sufera ptr ce a facut, va spun ca a slabit enorm in timpul asta, iar el se chinuia mereu sa slabeasca iar acum slabeste fara niciun efort, se vede cat il framanta gandul la ce a facut.I-am zis ca nu mai rezist, gandurile cu ei doi devin din ce in ce mai clare, vreau dar nu pot, sa uit, nu stiu cum cand eu in mintea mea ii vad pe ei doi mereu, trec deseori prin zona in care statea cu ea, si innebunesc, de cate ori zic, hai lasa, trebuie sa pot uita, din nou incep sa plang, sa ma cert, sa tremur toata de durere, iar el se uita la mine plin de vinovatie.Nici macar nu avem un viitor impreuna, nu avem o casa, nu avem un de sta, singura sansa era sa plecam amandoi din tara, dar cum eu...nu sunt bine, nu avem cum.Ma gandeam sa il las sa plece el deocamdata si un timp sa imi limpezesc gandurile, daca se poate...dar mi-e teama, ma voi gandii ca acolo va fi cu altele, ca imi va rade pe la spate, ca isi va bate joc de mine, initial stiu ca nu ar mai putea dar nu pot sa am incredere desii in sinea mea stiu ca nu mai e in stare de asa ceva.Mi-a jurat ca nu va mai fi niciodata cu o femeie chiar daca ma despart de el, pentru ca se caieste pentru ce a facut.Sunt pierduta, mi-e teama sa incep viata fara el, iar cu el e atat de dureros.Oare cum sa fac???

E luna august, prea mult timp a trecut, inca 2 luni si fac 1 an..nu e posibil, de aproape 1 an traiesc ca si cum nu mai sunt, vreau doar sa scap, sa mor, povestea mea e mai sus, nu stiu cum sa scap din asta, exista vre-un medicamet ceva, sa vindece aceasta ciudata depresie, ca nu mai pot ( vreau sa traiesc din nou,,,,dar nu pot

Mai am de adaugat ca in sinea mea cred ca aceasta problema a mea, tine si de trecutul meu, mereu am pierdut, tatal era un curvar il iubeam enorm dar cand aveam 6 ani a plecat si nu s-a mai intors, al doilea tata, a murit, mult timp m-a crescut si bunicul meu, unicul meu tata care si el a murit, toti cei mai iubiti barbati din viata mea, m-au parasit intr-un fel sau altul.Iubitul meu imi redase viata, pusesem in el iubirea toata pe care o puteam da, aveam nevoie de el, de un barbat in viata mea, faptul ca era asa cuminte compensa purtarea tatalui, un curvar, uram curvarii, acum ca mi-a demonstrat intr-un fel sau altul ca nu exista un barbat care sa reziste tentaiei, asta mi-a dat totul peste cap, intreaga viata, cautasem ceva ce ..gasisem..si-am aflat o minciuna, acum desii el este ce cautam, nu mai pot crede.Mi-e greu sa pierd din nou, un alt barbat atat de iubit, nu as mai putea sa o iau de la capat.Nu stiu ce solutie are problema mea, dar simt ca nu mai pot, ma sfasie fiecare zi ce trece.

Buna ziua!
Foarte multe persoane confunda dragostea cu atasamentul, cu obisnuinta si fixatia. Ca sa poti traii intr-o relatie trebuie mai intai sa inveti sa traiesti singur. Poetul Rainer Maria Rilke spunea: “Ca un om sa iubeasca pe altul e probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu…. Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devina cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva”.
Asta inseamna ca fiecare dintre noi este dator mai intai sa se ocupe de propria persoana, si mai apoi de altii. Un om care nu isi este siesi suficient cum ar putea sa fie suficient altuia?
Nu stiu daca o relatie pentru care se depune atat efort are sanse reala sa existe. Dragostea adevarata este ca un dans in doi, ca o curgere de apa, simpla, naturala, cursiva. Este acel lucru pentru care nu trebuie sa lupti, pentru ca vine si se deruleaza de la sine. O relatie in care certurile si impacarile sunt atat de dese este ca un sac plin de petice. Te poate ajuta sa iti faci treaba cu el dar se va rupe la orice tensiune mai mare.
Nu sunt nici clarvazator, nici profet si nici intelept pentru a putea vedea viitorul, dar cred ca este mai bine ca tu sa incerci sa te descoperi pe tine de una singura si nu prizoniera intr-o relatie care nu iti aduce nimic bun.
Despartirea de partener lasa in interiorul nostru un gol. Vorba aceea rau cu rau dar si mai rau fara rau. Persoanele care traiesc totul prin prisma partenerului sunt cele care trec cel mai greu prin aceasta experienta. Vreau sa intelegi ca nu ai cum sa treci PESTE aceasta perioada, cum ai spus tu, ci PRIN ea. Pentru ca toate starile pe care le ai, fie ele si negative, iti arata faptul ca esti vie, ca simti, ca acest gol interior si acest dor imens exista. O sa spui cum asa? Cum sa fie buna starea mea de depresie? Simplu. Ea este cheia problemelor tale. Trebuie doar sa mergi, asa cum tu spui, la un specialist si sa afli ce anume se ascunde dincolo de pierderea iubitului tau. Care este sensul personal al acestei experiente de viata, si crede-ma, orice rau sau bine sunt contextuale.
Daca doresti iti voi scrie mai multe.
Mult succes si rabdare!