Sotia imi da semne contraditorii, am nevoie de ajutor

Intr-adevar, o perioada, avand diferite probleme finanicare, am incercat sa-mi iau un al doilea job, pentru a sustine familia "cum se cuvine", sa zic asa, si ajungeam seara mai tarziu decat de obicei. Inainte sa fac asta am avut discutii cu sotia, sa stabilim daca este de acord si ea, sa vedem cum ne putem rezolva problemele prin care treceam. A fost intru totul de acord. Plus de asta, seara cand ajungeam, continuam sa vorbim, sa avem parte de momente intime, tandre. Dintr-o data in schimb "s-a rupt" totul, asa, din senin si a aparut marea noastra problema de comunicare. Oricum, de approx o luna, o luna si jumatate incoace serviciul meu este doar unul si este doar un serviciu. Ajung dimineata, im vad de treaba si la ora 18 am "rupt usa" cum se spune, de multe ori chiar mai devreme si zbor direct acasa: mers in parc cu familia, mers oriunde cu familia, chiar si atat doar acasa cu familia, iesit din oras in weekend-uri, etc. Ce mai, un portret de familie exemplar Imi vad sotia in momentul asta ca este bulversata de ce se intampla, ca vorba ta, "sunt ACOLO", pentru ca asta fac acum. Partea mea de vina o recunosc, de la bun inceput, nu spun ca si eu sunt "fara de pacat", Doamne fereste. Probabil ca in momentul asta sotia mea are nevoie de cel putin atata timp cat a durat "indepartarea", sa vada ca se poate si apropia. Acum lucrurile s-au schimbat putin, in sensul ca nu mai este asa 100% hotarata de divort, ci spune ca are nevoie de timp sa se gandeasca bine la ce optiuni are (sa divorteze sau sa ramana in casnicie, pt copil), dar se simte obosita psihic si o sa ia aceasta decizie cand se va simti odihnita. E ceva mai bine decat sa fie asa "vehementa" ca acum o luna jumatate, ma gandesc. Ma mai gandesc in schimb (si recunosc, cu oarece "groaza") ca daca ii ia un an sa se gandeasca la asta... o sa fiu cu nervii zdruncinati rau. Mai rau decat sunt deja Oricum incerc sa rezist cat mai mult si cat mai bine, pentru familia mea.

Multumesc de raspuns, ma ajuta sa vad lucrurile din mai multe perspective.

Parerea mea este ca sotiei tale i-ai lipsit fizic si afectiv desi dupa nasterea unui copil, afectiunea se transfera in mod natural spre copil, iar dincolo de dezvoltarea accelerata in aceasta etapa a instinctului matern, a simtit probabil si lipsa suportului moral si pishic din partea ta tinand cont de faptul ca afirmi ca ajungi seara acasa.

Din 24 de ore cate are o zi, scazand cele aproape 8 ore de somn si inca vreo 10 de munca, cat timp va mai ramane la dispozitie pentru a va simti unul pe celalalt? Si poate ca atunci cand ajungi acasa esti obosit si nu ai prea multa disponibilitate de a o asculta. Astfel ca, in putinul timp liber ramas peste zi, nevoia de comunicare a impins-o cel mai probabil in virtual, unde a si gasit rezolvarea.

Schimbarile survenite pe plan sexual au fost cel mai probabil influentate de asemenea, din virtual. Nevoia de comunicare si lipsa ta de acasa a impins-o sa isi deschida sufletul spre alte persoane si a fost vulnerabila probabil in fata unor barbati aflati dincolo de ecranul monitorului care i-au indus o stare de excitatie printr-un limbaj libertin, iar ea aplica, transpune in real ceea ce "traieste" in virtual.

Cat despre sentimentul de iubire pe care spune ca l-a pierdut, este clar ca viata ei inseamna acum copilul, sentimentele le-a directionat catre el, asta si pentru ca , asa cum spuneam mai sus, iti simte lipsa si pentru ca poate, nu ii oferi acele momente de tandrete, de dragoste, de care ea are nevoie.
Rezolvarea acestei probleme sta in tine. Incearca sa fii cat mai aproape de ea si cat mai mult timp, sa faci mult mai multe lucruri pentru ea, fie ele si marunte, dar in urma carora sa simta ca esti ACOLO, langa ea.

Va doresc succes.