Tatal meu de 80 de ani sufera de depresie

Va rog sa ma ajutati in urmatoarea problema:
Tatal meu de 80 de ani sufera de depresie si din lipsa puterii nu mai poate face nimic din ceea ce facea alta data pt. umplerea timpului, asa ca se gandeste permanent numai ca ii este rau.

Stand degeaba, ziua trece greu, se plictiseste, atipeste iar cand se trezeste are ameteala si capul tulbure, iar noaptea nu mai are somn si astfel ameninta ca se omoara ca sa scape.

Sunt disperata si mi-e frica sa-l las singur in casa, nu mai are nici cu cine socializa, intrucat prietenii si rudele de varsta lui nu mai sunt, este o fire incapatanata care refuza sa mai incerce sa faca ceva pe motiv ca nu mai poate nici sa citeasca, nici sa se mai uite la tv, nici sa mai manance...

Permanent spune ca i se pune un rau, pe care nu-l poate explica, dar il doare absolut tot corpul si dezarmeaza ca nici un medicament nu-l ajuta, el facand tratament indicat de psihiatru cu diferite antidepresive si vasodilatatoare.

Va rog din suflet ajutati-ma cu un sfat sau un mod de viata care i s-ar potrivi.

Cu stima,
V.M.

Odata cu inaintarea in varsta se produce si imbatranirea creierului,ceea ce face ca
persoana varstnica sa fie vulnerabila la o forma mai rezistenta de depresie-depresia
de involutie.

Exista posibilitatea ca antidepresivele corect administrate sa nu aiba
efectul scontat deoarece suportul neuronal pe care actioneaza in mod obisnuit eset
saracit sau nu mai exista.Acuzele cele mai frecvente in depresia de involutie sunt
legate de negare: nu mai poate, nu mai mananca, nimic nu mai are rost,NU....

Din
pacate, riscul de suicid nu poate fi neglijat, asa incat supravegherea se impune.In
masura in care se poate, este preferabil ca aceasta sa fie asigurata de cineva
cunoscut si suportiv care sa caute sa il antreneze in activitati cotidiene ce nu
presupun efort.

Varstnicii au o nevoie crescuta de atentie.Se pare ca alaturi de
tratamentul medicamentos (care chiar daca are rezultate partiale, trebuie continuat)
, atentia acordata de catre cei din jur-cu implicarea
persoanei respective in activitati minime ca nivel de efort,dar placute-reprezinta
cea mai importanta veriga de sustinere.
Mult succes si..rabdare!

Dana Sichitiu
medic specialist psihiatru

Alte raspunsuri date de Dana Sichitiu