am citit un articol despre schizofrenie care m-a speriat foarte mult

Nu este obligatoriu ca aceste lucruri sa se intample.. depinde de ceea ce isi doreste persoana respectiva. Oricum are nevoie de atentie multa si de o stransa colaborare a familiei cu medicul psihiatru. Atitudinea lui fata de viata, fata de semeni si fata de viitor se va putea incet incet deslusii din manifestarile sale, din modul de a comunica si din modul de a se comporta.

Complianta la tratament depinde de motivația pe care o are, iar in cazul in care este tot timpul supravegheat..sigur, aceasta se va datora in buna masura acesteia.

Persoana are nevoie de suport, de sprijin, de recunoasterea valorilor si chiar valorizarea calitatilor personale, intarirea sentimentului de utilitate..si daca nu exista unul..ar trebui incet incet 'construit'.
Recuperarea unei persoane cu tentativa de suicid nu este un proces care odata atins..va ramane mereu asa...este important de analizat motivele suicidului si de limitat influenta acestora sau altora asemanatoare pe viitor. Astfel ca nu se poate afirma ca dupa 3 sau 6 saptamani de tratament comportamentul lui nu va regresa niciodata catre unul suicidar sau alte comportamente neadaptative.

Ar fi bine sa incercati sa il indrumati catre un psihoterapeut, in paralel cu administrarea tratamentului. Daca luam in considerare cea mai simpla idee despre oameni, aceea ca suntem "formati" din trup, minte si suflet, ar fi bine sa ii dam fiecarei parti ceea ce are nevoie: pentru trup luam medicamente, pentru minte mergem la psihoterapeut si pentru suflet la preot, pastor in functie de orientarea religioasa.

Viata omului nu e numai familia sau servciul, e un complex de domenii de functionare. Omul este o fiinta bio/psiho/sociala. Si recuperarea inseamna sa dam fiecarei din aceste trei instante ceea ce are nevoie pentru a se ajunge la o functionare buna. diferenta fata de ipostazele de mai sus- socialul omul are nevoie de prieteni, de oameni care sa ii fie aproape...

Succes!
Cu respect, Badale Florin Sebastian