p.s.- persoana respectiva e sora mea de 35 de ani!
In spatele alcoolismului sta intotdeauna (sau aproape intotdeauna), o problema emotionala. Eu prefer sa lucrez cu persoana, nu cu boala. Adica, unicitatea persoanei este cea care decide, pentru ca, daca generalizam, sansele de a se rezolva problema sunt mici.
Pentru a "constientiza " pe cineva ca are o problema de acest gen, ar fi indicat ca apartinatorii sa ia presiunea care o exercita acum asupra lui. Cum? Pur si simplu acestia ar trebui sa faca abstractie de comportamentul lui disfunctional, abordand un tip de comportament "normal" (fara sa judece, fara sa eticheteze, fara sa ameninte, fara sa constranga)dar, aducandu-i in planul constiintei partea de pierderi pe care el le sufera consumand alcool(intr-o maniera expusa un pic mai sus)...
Astfel, exista posibilitatea ca acesta sa aiba momente de revelatie, momente ce pot fi speculate pentru demararea procesului de vindecare. Proces care include o examinare psihica, o cura de detox, urmata de psihoterapie. Cazurile intotdeauna sunt unice, deci si interventiile - multidisciplinare - sunt tot unice.
Alcoolicului, fiindui diminuat discernamantul (trebuie vazut in ce masura), poate fi si fortat sa mearga la un specialist dar, daca acest lucru se intampla, el considera ca nu e problema lui, ceilalti l-au fortat sa vina si, in consecinta, motivatia lui pentru schimbare este aproape de zero. El este singurul care decide daca vrea sa schimbe ceva (functional), altfel rezultatele vor fi slabe.
Chiar daca alcoolicul a urmat o cura de detox (spitalizare), inevitabil el se intoarce in mediul din care a plecat, ori, daca acest mediu nu este pregatit (sau nu vrea, sau nu poate, sau nu stie)sa accepte un abstinent, sansele de recadere sunt foarte mari...
Deci, fara o consiliere cel putin, sansele alcoolicului sunt minime...
Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut
Post new comment