Eu inca mai visez la autoperfectionare spirituala si la tinerete vesnica

 
? Am 42 ani si nu stiu ce e de facut sau daca mai e de facut ceva, avand in vedere situatia din Romania. Cu mai multi ani in urma am terminat Academia de studii economice. Dupa ce am intrat la facultate din necesitatea de a-mi face urgent o situatie materiala, am urmat-o in sila si am devenit o economista proasta.

Meseria am facut-o ani de zile in sila, presata de situatia materiala. Acum am ajuns sa-mi fie atat de sila de acest domeniu si sa nu reusesc sa ma mai mobilizez sa tot citesc legi economice sau sa ma perfectionez, incat imi e lehamite...(De fapt, niciodata nu am putut sa urc in domeniul in care lucrez si a trebuit mereu sa imi plec capul in fata altora pentru a supravietui material.)

In sfarsit, ma gandesc daca as putea sa o iau de la capat cu altceva, de data aceasta sa merg pe o cale aleasa "cu inima", dar cum am fost mereu o fire inclinata spre spiritualitate(religie, filosofii, stiinte oculte si tehnici neuropsihice) nu stiu ce as mai putea face ca sa impac supravietuirea materiala cu placerea meseriei... Sa nu ajung in curand o batrana nebagata de nimeni in seama in Romania.

Cand altii au deja situatii si copiii mari, eu inca mai visez la autoperfectionare spirituala si la tinerete vesnica...

Doresc un sfat si chiar mi-ar fi utile mai multe pareri...

Buna ziua,
Fiecare avem un timp al nostru. Drumul spre perfectionare de orice fel e deschis toata viata.
Cred ca nu trebuie sa va ingrijoreze faptul ca vreti o noua profesie, doar o aveti si pe cea de economist, care, se pare ca v-a permis o baza materiala de-a lungul vietii (indiferent de conditii, se pare ca pana acum v-ati descurcat- asta dovedeste capacitatea dv). Aspectul tine de cresterea in cariera, iar faptul ca aveti aceste ganduri de revolutionare la aceasta varsta, tine de aceasta etapa a vietii (poate o criza existentiala la 40 de ani- mijlocul vietii). Problematica ce va macina este una de anvergura (tinerete vesnica).
A-ti permite luxul sa faci ceea ce iti place si sa mai si traiesti din asta, a fost si este un deziderat vechi al oamenilor (altfel nu ai motivatie, deci nu ai energie pentru a face acea activitate). Se mai spune ca cel mai mult conteaza calitatea vietii tale.

Educatia te transforma, iti formeaza personalitatea; eu va inteleg ca acum va este greu sa asimilati noutatile (nu cred ca nu va regasiti deloc in profesia dv).

Uneori, mai ales in domeniul legislativ (profesii conventionale- conventiile sunt conventii, facute de oameni, dar totusi, dupa niste principii naturale), noutatile sunt atat de mari, incat ti se pare ca trebuie sa stergi ceva ce stiai si sa inveti "altfel" (si asta se face cu consum mare de energie, de unde rezulta barierele psihice). Dar mereu ne izbim de astfel de bariere, care pot fi trecute dealtfel, cu un feed back constructiv (auto/evaluare, intruniri profesionale, cursuri de perfectionare, psihoterapie organizationala etc).

Nu e de neglijat nici aspectul ca toti suntem diferiti intr-o aceeasi profesie, avem cu totii un stil propriu (descoperiti-l si perfectionati-l); trebuie sa existe un domeniu pentru care avem afinitate; si atunci, putem ajunge chiar sa facem arta dintr-o profesie.

Cred ca v-ar ajuta un curs de dezvoltare si optimizare personala (urmariti pe net astfel de cursuri). (De asemeni nu va opreste nimeni sa urmati si facultatea de psihologie).

Cu respect,

Kablan Hilda
psiholog clinician - psihoterapeut


Alte raspunsuri date de Kablan Hilda

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/9026

criza

buna ziua

si eu traiesc aceeasi dilema / criza cu deosebirea ca eu am doae 35 de ani, deci am inceput mai devreme:) dar se acutizeaza pe zi ce trece... nu-mi place ce fac si atunci, lipsa de eficienta la serviciu

intr-un cuvant: informatie multa care trebuie prelucrata si asimilata, stres, presiune, lipsa de sustine si apreciere in mediul in care lucrez. Nu stiu daca aceste probleme s-ar ameliora, mi-ar placea ceea ce fac sau problema este mult mai profunda ( eu tind sa cred ca e valabila varianta Cool

problema e ca daca as avea 23 de ani, as face schimbarea fara sa clipesc, dar acum mi se pare un gest nesabuit:)

mai am o problema: nu stiu pt ce am inclinatie, la ce as fi cu adevarat buna ( desi am facut inclusiv MBTI-ul), si am cautat cursuri de dezvoltare personala dar nu stiu pe care sa-l aleg astfel incat sa nu regret ca m-am dus: reputatia celui care sustine cursul?, tematica? pretul? partea practica?

un pic de ajutor nu mi-ar strica!

multumesc

nu stiu la ce as fi cu adevarat buna

Informatie multa este in orice profesie si in orice domeniu de activitate, stresul nu lipseste; dar felul colectivului conteaza foarte mult, intr-adevar. Din pacate se practica foarte putin psihoterapia organizationala (care este buna si pentru eficientizarea activitatii companiei in ansamblu).
Daca "problema e mult mai profunda"- asa cum spuneti- se va vedea in timp (sau puteti sa aflati mai repede intr-o analiza personala).
Mai faceti o problema in plus punandu-va problema alegerii unui criteriu in functie de care sa alegeti o forma de dezvoltare personala- o dubla alegere. Eu zic ca pierdere totala nu exista, din fiecare curs (acreditat/ autorizat) veti ramane cu ceva bun; focalizati-va pe pozitiv, nu cautati aspectele negative, in general. Ma gandesc ca astfel veti reusi sa va relaxati "cenzurile" si veti merge mai departe, alegand un curs de dezvoltare personala.

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
R
e
e
E
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie