exemplu de clivaj

http://analiza-tranzactionala.blogspot.com/p/familia-schizofrenogena_03....

In unele carti, se da exemplu doar de o forma simpla de clivaj, intre sinele ranit ("da, parintii nu ma iubesc/accepta, pentru ca ma bat, ma critica, nu-mi cumpara jucarii, etc.") si sinele optimist ("da, parintii m-au dorit, ma iubesc/accepta"), intre care copilul oscileaza continuu pana la epuizare, in relationarea sa cu parintii ambivalenti, de-a lungul anilor (de aceea psihoterapeutii insista pe ruperea cvasitotala a legaturii cu parintii si mediul familial).

Clivajul sinelui (sau eu-lui cum prefera altii) apare datorita ambivalentei parintelui (il bate pe copil, il respinge, apoi il cheama, il pupa, dupa cum are nevoie parintele de afectiune, nu copilul).

Clivajul obiectului: il citez pe "patriarhul" Gigi Becali: "sexul e dracu (daca il faci cu femei straine)" si "sexul e raiul (daca il faci cu nevasta)".

In loc sa vada sexul ca pe o forma de bucurie fizica si atat, el ii da conotatii morale/imorale, functie de cum are el nevoie de a se gratifica pe sine ca fiind moral/imoral, deci de a-si compensa alte actiuni imorale/morale din alte planuri ale vietii (face un act de coruptie, care e catalogat de constiinta sa ca fiind imoral, pe care il compenseaza automat in mintea sa printr-un act sexual cu nevasta, perceput ca fiind suficient de moral, incat sa-i spele pacatele, lucru care e evident fals, dar in mintea nevroticului orice e posibil, pentru ca nevroticul prin definitie, nu suporta adevarul).

Pacientii cu tulburare de personalitate de tip borderline cliveaza frecvent.

Multumesc domnule Cezar pt raspunsul explicit.

Mecanismele de aparare (sau defensele) sunt moduri prin care ne aparam de 2 lucruri fundamentale, dar neplacute: frica si durerea. Fara defense probabil ca am urla de durere sau am fi ingroziti tot timpul.

Atata timp cat nu utilizam excesiv un mecanism de aparare, este OK. Sunt mai multe tipuri de defense: unele sunt pur inconstiente, adica nu ne dam seama ca le folosim, altele sunt partial constiente.

Sunt cateva defense care provin de la un nivel mai profund decat inconstientul individual (de exemplu delirurile sau distorsiunile realitatii) care sunt intotdeauna patologice, dar sunt si defense mature, constiente, pe care le aplicam pentru a ne usura viata. Umorul, planificarea activitatilor, altruismul sau afilierea la alti oameni sunt mecanisme de aparare mature, dezirabile.

Clivajul (sau splitting) este o defensa mai rar prezentata prin carti si frecvent confundata cu disocierea (alt mecanism). In disociere, are loc o ruptura intre constient si inconstient, sau intre functiile psihice. Disocierea apare atat in bolile din grupul schizofreniei, cat si in cele inrudite cu isteria, cat si in mod natural sau in transele hipnotice.

In clivaj personalitatea se rupe in mai multe "personalitati", fiecare cu constientul si inconstientul propriu. De exemplu, cand mergi la servici esti "profesionistul", cand ajungi acasa esti "mama" sau "tata" sau "partenerul".

Ne clivam in diferitele roluri sau masti pe care le punem sau le scoatem, dar e important sa intelegi ca ele sunt doar diferite fatete al personalitatii noastre, folosite in anumite momente sau circumstante.

Cam asta inseamna clivajul.

Multumesc, dar atunci care este legatura dintre mecanismele de aparare si bolile psihice (tulburarea schizo paranoida, psihozele, etc)? Pentru ca eu citisem pe internet ca aceste mecanisme de aparare pot aparea si in bolile psihice, daca nu sunt folosite asa cum trebuie.
Astept in continuare si un exemplu de clivaj, daca stie cineva sa-mi dea.