Impacare ,cu un om pe care il iubesti cu totul si il vrei alaturi

?Numele meu e Alex, 28 ani, vara trecuta am cunoscut o femeie de care am ajuns sa ma indragostesc cu totul,am fost impreuna 8 luni,munceste la doua servicii zi de zi,unul dintre ele presupune sa mearga pe jos un oras intreg(un oras mai mic de unde suntem) , iubeste teribil copiii, mai mult ca orice, este profesoara, primul serviciu, are 25 de ani, gateste, tine o casa admirabil,are un suflet bun, dar a suferit in urma a doua relatii pe o durata de 6 ani,unul si-a batut joc cu totul de ea jignind-o mereu,a tinut 4 ani, altul s-a apucat de jocuri de noroc si i-a vandut bijuteriile si i-a luat putinii bani ce ii avea si ea, 2 ani de relatie, cu ambii locuise impreuna,cu ambii tb sa se casatoreasca, in momentul in care eu am ajuns sa fiu cu ea amandoi o mai cautau si se straduiau ori sa ii primeasca inapoi ori sa ii vorbeasca urat pe strada sau sa o chinuie,

dupa ce am ajuns sa ne apropiem unul de altul, inca imi spunea ca nu are incredere in barbati, ca nu mi se pare ca nu e normala uneori, erau intrebari care la inceput nu le-am acordat atentie, am zis ca sunt glume sau incearca sa vada ce zic, dupa vreo luna ne-am certat prima data , o saptamana nu a vrut sa auda de mine si nu am putut vb cu ea, am aflat ca iesea cu altul, tipul un nenorocit, bea si venea baut la ea,ne-am impacat dupa acea saptamana, in iarna ne-am certat tot asa o saptamana intreaga, de la un cadou, ea tine minte toate zilele, toate ocaziile, mereu mi-a facut cadouri frumoase, eu de cate ori am putut i-am luat de toate, dar uneori uitam, un dragobete sau ceva zi de nume, problemele de serviciu si totul ce se aduna, de la aceste uitari pornea o adevarata furtuna, in total am avut vreo 3 certuri de aproape o saptamana fiecare, in care nu stiam nimic, imi respingea mesaje, telefon, tot, eu nu vreau cearta,niciodata nu am mers nervos sau sa vorbesc urat sau sa ma port rau , cand am gresit pur si simplu am fost zapacit si obosit si neatent la acele ocazii sau momente, nu sunt violent, nu sunt agitat, imi place intelegerea si linistea, eu am zis ca orice ar fi voi trece cu ea peste toate, acum de Pasti am mers cu ea acasa la parinti prima data,intamplator am adormit intr-o dimineata si acolo se merge la biserica cu regularitate,am intarziat vreo 20 minute pana m-am imbracat si am facut-o sa astepte, ea a spus ca am facut intentionat asta, cand am venit acasa deja eram despartiti, mi-a spus seara, in ultima luna am cautat sa fac orice sa o impac, mesaje, telfoane , am facut mult mai mult rau asa dar simt ca ma sufoc fara ea, nu mai mananc,nu mai dorm noaptea, la serviciu e tot mai rau, simt ca nu am aer si ma gandesc la ea, am zis ca uit, cu timpul dar nu reusesc,in vara asta trebuia sa o cer in casatorie,era totul stabilit, ea are ceva pe suflet, mereu am simtit asta,ceva despre care nu putea vb, cineva care ii e prietena , pe care ea o considera prietena, a spus ca ea se vede cu cineva, ca este obligata pt ca sa pastreze postul, nu am vrut sa cred,dar copiii aceia sunt mai importanti ca orice si cred ca ar putea face orice pt ei si chiar asa ceva,dar nu am vrut sa accept, am zis ca trece, ca e oboseala si stres de la munca si de la examenele care le tot are , chiar nu stiu ce am de facut, mai pot face ceva ?ea m-a iubit in felul ei destul de mult, la Pasti alaturi de cadou mi-a scris o felicitare in care a spus ca multumeste pt ca i-am fost alaturi mereu si pt toata rabdarea si ca spera ca va fi asa bine mult timp de acum incolo,ca va fi la fel de frumos si pe urma s-a inchis in ea de tot, eu am gresit dupa ce femeia aceea mi-a spus acele lucruri rele, am incercat sa aflu ce se intampla , am intrebat pe ocolite, o mai sunam uneori sa vad ce face ,am pus si eu presiune pe ea,nu am putut sa o intreb direct, sa ii spun ce stiu, daca e adevarat sau nu, nu am avut inima sa ii zic asa ceva,ea pana la jumatatea lui iulie are examene,la master si unul pt titularizare care e foarte important, poate cel mai important pe lumea asta ca atunci isi va primi postul acela ,acum cu insistentele am exagerat mai tare , oare timpul mai poate schimba ceva sau ce as putea sa fac mai departe, e ceva ce as putea face ? Multumesc