Iubesc... sunt indragostit... oare degeaba?!

Numele meu este Ion si vreau sa va cer sfatul intr-o problema care ma macina de mult timp si in care nu mai incredere in mine ca pot face ceva sa schimb situatia!

Asadar... Incep cu inceput. Acum 1 an de zile am cunoscut o fata. Ea parea foarte atrasa de mine, mi-a facut multe avansuri si intr-un final dupa ce a tras atata timp de mine, am inceput sa iesim si "oficial" doar in cercul meu restrans de prieteni a devenit amanta mea. Eu cand am cunoscut-o eram inplicat intr-o relatie de 8 ani de zile cu o alta fata. Relatia veche scartia... Nu mai mergea asa cum imi doream eu. Poate si stresul si locurile de munca au cauzat asta. Ideea e ca.. m-am indragostit de noua fata incet incep. Ea este Leu si eu Balanta, asta in caz ca conteaza. Bun. Dupa cateva luni in care am stat in paralel cu 2 fete... si pe care le-am aburit cat am putut eu ca sa nu afle una de alta dupa ce toti prietenii mei imi tineau spatele a venit si momentul inevitabil.
A trebuit sa aleg! O relatie de 8 ani sau o avetura ce a devenit serioasa.

Am ales aventura care devenit serioasa si fata pentru care am inceput sa simnt ca o iubesc si de care m-am indragostit. Dupa pauza care am luat-o din relatia de 8 ani totul parea ca se indreapta pe un drum bun. Desi recunosc ca nu am fost cel mai deschis in noua relatie pentru ca purtam in spate minciuna si ma apasa foarte tare si despre care nu am avut curajul sa ii spun, au aparut inevitabil certurile. Imi reprosa mereu ca e nepotrivire de caracter dar nu stia sa imi spuna de ce ma iubeste si tine atat de mult la mine.

Ne-am certat si despartit in ultimele 3-4 luni de nenumarate ori. Am gresit si eu dar a gresit si ea. Ne-am impacat de fiecare data si timp de 3-4 zile totul mergea perfect, dupa care incepea din nou o cearta. Imi reprosa tot timpul ca o nu iubesc si ca nu i acord suficienta atentie. Dar nu era asa, eu ii acordam toata atentia care stiu sa o acord unei fete. Gelozia zic eu, a fost un punct forte in certurile noastre. Amadoi devenisez mult prea gelosi pentru ochii frumosi care ni se faceau de catre alte peroane.

Sexual nu am avut nici o problema... De fapt cred ca sexul ne-a facut sa ne indragostim asa de mult unul de altul. In perioada cand nu eram certati imi spunea tot timpul ca e foarte indragostita de mine si ca ma iubeste... Si simteam ca o zice cu inima, nu o zice doar de dragul de a zice.

Acum 2 luni a ramas insarcinata. Cred ca cu mine... Am fost foarte bucurosi amadoi ca vom avea un copil si ne-am decis sa il pastram. Dupa 1 zi, nu din cauza sarcinei, a inceput din nou o cearta, care dupa mai multe sapaturi prin calculatorul meu a gasit adevarul gol golut pe care nu am avut eu curajul sa il spun. Sa suparat foarte tare pe mine, a aflat ca eu in paralel cu ea am stat timp de cateva luni si cu fost prietena, a aflat ca am inselat-o cu ea, a aflat totul.
Sa suparat foarte tare si fara sa imi spuna nimic ma pedepsit si a avortat. Am fopst foarte trist, si suparat. Apoi mi-a cerut sa imi "inchid" vechea relatie in care erau pe "pauza" si am facut-o!
M-am separat de lume, de prieteni, cam de toata lumea sa o ajut si sa fiu langa ea in momentele dificile, sa i arat ca imi pare rau, ca regret, ca o iubesc.
Bineinteles ca ne-am certtat de mult ori de cand a avorat si a aflat adevarul din cauza ca nu are increde in mine. Intr-un fel nu o condamn ca am fost un nenorocit, dar acum nu mai stiu ce sa fac!

Stiu ca ma iubeste si ca o intereseaza de mine, dar prietenele apropiate si familia se uita ciudata la ea, ca mai sta cu mine dupa tot ce am facut. De fapt cred ca ii baga familia si prietele in cap fel si fel de avioane. Nu stiu asta daca e asa sau nu, ea zice ca nu.
Acum cateva zile a plecat din oras pentru 4 zile, si mi-a trimis un mesaj de adio, cum ca nu ma mai vrea, si nu ma mai iubeste si sa o las in pace definitv.
Cum am mai spus, stiu ca ma iubeste adica mi-a recunoscut si ea ca jumatate din ea ma iubeste si tine la mine si cealata jumatate ma uraste si vrea sa scape de mine.

Am incercat sa dau de ea, nu mi-a mai raspuns nici la telefon, nici la mesaje, la nimic.
I-am trimis un e-mail, la care mi-a raspuns foarte frumos... ca sunt in taran, un jalnic, si sa o las in pace definitiv ca nu ma mai vrea.
Eu stiu ca adevarul acum e undeva pe mijloc, ca e total indreptati-ta sa nu ma mai vrea... dar nu stiu ce sa mai cred. Dupa pierderea sarcinei si afla adevarului a mai stat cu mine 2 sapt in care ne-am iubit si am avut grija sa nu i lipseasca nimic.
Acum, dupa 2-3 sapt perioada in care toate atentia mea a fost indreptata catre ea, sa schimbat cu 100 de grade.

Bun.. In mare v-am spus totul desi cu siguranta am omis multe chestii care probabil sunt importante.
Acum, recunosc ca sunt destul de dispretat pentru ca o iubesc si realizez ca o pierd pe greselile mele... Imi tot cer iertare si nu vrea sa mi-o acorde... Recunosc ca am gresit si ca imi pare rau. Dar e destul de dificil sa rupi o relatie de 8 ani ptr. una de 5 luni... Ma rog.. intr-un final am facut-o!
Intrebarea mea este acum... Ce sa fac? Sa o recuceresc? Sa i arat ca intradevar o iubesc si ca imi dau viata pentru ea daca e necesar?
Efectiv nu mai am ideei... Sunt si panicat... Ma si doare indiferenta ei...O vreau inapoi ptr. ca sunt indragostit de ea pana peste cap si o iubesc!

Oare sa o las in pace? Sa isi vada de viata ei? Sa insist? Sa o terorizez?
Ea este o fiinta foarte sociabila, directa, transanta... o femeie dintr-o bucata!
Va rog sa ma intrebati daca doriti si alte detalii ca am sa vi le dau, pentru ca cu siguranta am omis multe aspecte importante.
Puteti sa ma si criticati in raspunsul Dvs. pentru ca stiu ca am gresit si nu ma mai deranjeaza nimic.

Vreau doar sa stiu ce sa fac... Incotro sa o apuc, pentru ca simn ca imi tremura picioarele, ma inteapa inima de durere si nu stiu incotro sa o apuc.

Probabil cunoasteti situatia!