ne iubeam dar ne inselam reciproc

Experientele anterioare imi spun ca a fost vorba de o perioada de cautare, de ajustare a relatiei voastre, care s-a finalizat intr-o iubire frumoasa, transpusa aici in aparitia copilului vostru.

Avand in vedere sarcina, eu iti recomand sa-ti planifici o discutie lamuritoare cu sotul tau -in care sa incluzi si acele escapade- dupa nastere.

Asa cum sesizezi, acest secret te apasa, tocmai pentru ca ai experimentat iubirea si starea de bine insa, daca vei alege sa nu-i spui, vei perpetua o problema. Ai incredere in tine, este omenesc sa gresim, ai incredere in sentimentele frumoase dintre voi. Daca-l iubesti, si daca iubirea este reciproca, cu siguranta veti gasi calea.

Intotdeauna, marturisirea este eliberatoare, purtatoare de adevar si noblete.

Alege sa fii libera!

Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut

Alte raspunsuri date de Adrian Trica

Premisele sunt urmatoarele:

- Inainte de casatorie NU ati avut o relatie prea stabila. - se presupune ca in mod TACIT v-ati luat o anumita libertate, erati cumva intr-o relatie deschisa. Va iubeati, dar incercati sa vedeti cum este si cu alte persoane, dintr-un impuls natural de a "compara inainte de a cumpara".

- Faptul ca EL nu v-a spus de "aventuri" ci ati aflat singura, denota ca el nu a avut NICI o mustrare de constiinta, deci in mod simetric, nici dvs nu ar trebui sa aveti, in virtutea libertatii mutual consimtite la vremea respectiva.

- Faptul ca ati vrut sa fiti "chit", razbunandu-va, v-a dat mai multe batai de cap: sentimente de vinovatie, stiind ca ati facut un lucru "rau", si de frica, stiind ca el poate sa afle din alte surse.

Va inteleg foarte bine nelinistile, DAR, decizia pe care o luati (oricare ar fi ea) este posibil sa tulbure apele linistite ale timpului prezent.
Parerea mea este ca supapa care opreste nelinistea dvs sa rabufneasca ar trebui controlata si eliberata cu masura, cu tact si dublata de multa dragoste. Ati putea incepe sa ii marturisiti tocmai faptul ca sunteti trista, nemultumita si va simtiti vinovata pentru faptul ca in trecut (desi relatia nu era inchegata), ati facut (amandoi) ceva care, vazut din punctul dvs de vedere, nu era corect.

Sa mentionati ca odata cu trecerea timpului, lucrurile sunt complet diferite, ca acele "incercari" v-au adus confirmarea ca EL este alesul, asa cum si lui i-au adus confirmarea ca dvs sunteti aleasa.

NU intrati in detalii - sub nici o forma - si nu uitati sa ii spuneti cit de recunoascatoare sunteti pentru faptul ca va intelege si va este alaturi in incercarea de a discuta aceste lucruri sensibile. Prezentati-le ca pe fapte de viata normale, ca pe niste pietre de incercare, care au sudat si mai tare ceea ce este acum relatia dvs reusita.

Multumiti-i pentru clipele frumoase in care va este alaturi, si proiectati-va impreuna cu copilul in viitor.
Odata trecuta aceasta incercare, lasati-o sa doarma acolo unde ii este locul, sub patura amintirilor si priviti inainte cu speranta.
Nu va mai simtiti vinovata si nici pe el nu il mai acuzati de faptele trecute.

Ce a fost, a fost, che sera, sera...
Succes!

Luminita Codrescu
psiholog - psihoterapeut

Alte raspunsuri date de Luminita Codrescu