nu e un baiat rau dar ii cam plac fetele usuratice, chefurile

 
?am 22 de ani, si de 2 ani incerc sa am o relatie normala cu un tip dar nu reusim. asa zisa noastra relatia a fost cu multe suisuri si coborasuri, cand eram impreuna cand ne desparteam dar mereu ramaneam amici.si acum suntem tot amici care se suna in fiecare zi beepuri mesaje. de cate ori vorbim eu sper sa se mai lege ceva intre noi si de data asta sa fie ceva serios. nu e un baiat rau dar ii cam plac fetele usuratice, chefurile.

de cate ori aud ca e cu alta chiar daca nu e ceva serios plang cu zilele, nu cred ca ma iubeste pt ca daca ma iubea nu se purta cum s-a purtat am ajuns sa ne jignim dar nu stam certati mult timp ne impacam si apoi iar o luam de la capat.

el stie ca tin la el cu toate acestea nu face nimic sa fim impreuna dar nici nu ma lasa sa imi vad de viata mea caci eu avand apeluri si mesaje tot visez.

toata lumea spune ca nu e baiatu potrivit pt mine si ca ma suna doar sa rada sau sa nu se pliciseasca. ai mai nu il vor, el a mai avvut o aventura cu o verisoara de-a mea. cu toate acestea eu nu pot sa nu sufar si sa ma gandesc ca daca ma purtam altfel poate eram impreuna. orice decizie as lua ma transforma intr-o pisicutz blanda.

nici macar nu stiu daca vreau sa il uit sau sa fim impreuna. tin prea mult la el dar totusi doi ani petrecuti doar plangand nu stiu daca e normal...cred ca imi fac rau mie.deja nu mai zambesc si ma gandesc doar la el. la alti baieti nu dau nici o sansa..ca da eu tin la fat frumos......un sfat va rog..o reteta sa imi fie un pic mai bine

Totusi, nu pot sa nu remarc, din cele relatate de tine, ca sesizezi aspecte importante ale acestei relatii. Vorbind despre iubire, nu stiu de ce, dar imi vine mai usor s-o definesc observand CE NU ESTE IUBIRE: daca plangi, daca exista nesiguranta, daca nevoile tale afective sunt satisfacute sporadic, daca "iti face rau" ajungand "sa nu mai zambesti", sunt clar elemente care ma fac sa cred ca esti intr-o relatie disproportionata: el isi satisface nevoile afective (pentru ca vine in relatie episodic, si doar atunci cand doreste), in schimb tu ramai cu ele neconsumate...Aceasta nesiguranta nu poate duce la nimic bun, si chiar tu ai remarcat acest lucru.

Dar, intotdeauna problemele sunt DOAR la noi, asa ca, folosind adevarul (sinceritatea) iti poti raspunde tie insati la niste intrebari simple dar clarificatoare:

De ce sa raman intr-o relatie, daca nu am nici o satisfactie, mai mult, ma simt chiar rau?
Este vorba de iubire, sau este altceva (modele din familie si din mediu care mi-au marcat evolutia personala)?
Am incredere in mine( sau mi-e frica de abandon)?
Ce-o sa zica lumea (presiunea sociala, dar si a varstei)? De ce as vrea sa-mi construesc o familie cu un barbat nesigur si ezitant ("ii cam plac fetele si chefurile")?

Acum, pot sa-ti spun ca exista iubire doar daca o poti oferi, nu sa o ceri (sa te rogi, sa te milogesti, s-o iei cu forta)...Tu poti oferi cu adevarat iubire?

Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut


Alte raspunsuri date de Adrian Trica

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/8600

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
a
r
R
4
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie