Sunt intr-o relatie de 9 ani si locuim impreuna de 4 ani. Anul acesta chiar ne propusesem sa facem nunta la anul, insa in ultimele luni ne-am indepartat foarte mult (am avut si niste probleme financiare peste care nu el prea a trecut), nu ne mai vorbim , nu prea mai facem nimic impreuna, iar de o saptamana este total indiferent si mi-a zis ca nu mai vrea sa fim impreuna pentru ca si cu mine si fara mine tot aia e.
Nu inteleg cum poate da cu piciorul la toti anii astia asa usor, recunosc ca sunt o fire posesiva si ca l-am zapacit cu indoielile si suspiciunile mele,(asa cum imi reproseaza) dar totusi nu pot sa accept situatia.
Sentimente de iubire nu prea mai sunt nici din partea mea , dar imi este enorm de greu sa-mi imaginez viata fara el si nu vreau sa cred ca el renunta la tot. Ce pot sa fac ? Simt ca o iau razna incercand sa-mi dau seama ce gandeste.Acum o luna imi spunea ca nu se vede fara mine si astazi imi spune ca ar vrea sa fie singur ca poate ii este mai bine.
As vrea sa fim impreuna asa cum am fost odata. Chiar vreau sa fie bine, as face orice, dar in acelasi timp nu stiu daca mai are rost.
Ce sfat imi puteti da?... Multumesc!
Viata de cuplu evolueaza si ea, nu doar voi, individual
Viata de cuplu evolueaza si ea, nu doar voi, individual.
E posibil ca pe el sa-l "sperie" un pic ideea de barbat casatorit.
"Cum a fost odata" nu mai are cum sa mai fie si in continuare...Asta din cauza evolutiei. Vezi si de ce esti "posesiva". De unde ai invatat sa fii neincrezatoare?
Ce s-ar intampla daca n-ai mai fi posesiva? Te vezi imbatranind langa el?
Pe scurt da, cand e vorba de o trecere de la o etapa de viata la alta, e posibil ca unul dintre parteneri, sau chiar amandoi, sa pateasca ce povestesti tu aici...
Revino cu detalii.
Toate cele bune!
Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut
Alte raspunsuri date de Adrian Trica
revin cu alte detalii deoarece am aflat ca are pe alta
Multumesc frumos pt raspunsuri, revin cu alte detalii deoarece am aflat ca are pe alta, mi-a recunoscut, imi spune ca e doar asa de plictiseala sau placere cu ea dar ca nici intre noi nu mai poate sa fie nimic.
Sunt disperata, mi-am raspuns la toate intreb dvs si imi doresc din suflet ca el sa se intoarca la mine. Cum sa fac si ce sa fac ca sa nu se termine?
Sunt terminata, va rog din suflet sa ma ajutati sa-l recastig.........
Multumesc!
Speranta...
Imi dai voie sa te botez "Speranta"? Asta pentru ca imi esti draga, si nu pot sa discut cu tine spunandu-ti "draga vizitator"...De ce "Speranta"? Este un nume care-mi place foarte mult si, este orientat catre inainte, catre viata...Este trist si dureros de fiecare data cand clientii mei imi marturisesc lucruri de genul asta...Da, sa afli ca persoana pe care o iubesti este de ceva timp cu altcineva, este dureros...Poate ce iti voi cere, ti se va parea greu de realizat de tine acum,dar: aminteste-ti cand l-ai intalnit prima data,(cati ani aveai, de ce te-ai indragostit, ce te-a atras la el), cum ai crescut (sau nu) din punct de vedere uman, emotional, spiritual...Acum fa o compartie: daca nu erai cu el, puteai ajunge altfel? Relatia cu el ti-a oprit propria dezvoltare, sau a facilitat-o? Fii sincera, nu ascunde adevarul! Ai fost de noua ani cu el, dar ce varsta aveai tu atunci, la inceput? Speranta, durerea si sfarsitul fac parte tot din viata...Ia-ti o pauza. Lasa-l pe el, tu esti mai importanta acum! Gandeste-te la nevoile tale. Au fost ele satisfacute asa cum ti-ai dorit? Nu cauta raspunsuri care sa te linisteasca, n-ai nevoie de ele! Este un moment de cumpana, de rascruce: poti alege sa mergi pe acelasi drum cu el (functional) sau poti alege sa-ti urmezi drumul tau...In decizia ta, tine cont de faptul ca el nu mai doreste sa fie cu tine...Banuiesc ca nu ai mai mult de douazecisiceva de ani...Ai toata viata inainte Speranta...Cand vei fi pregatita, vei sti ce sa faci...Acum, in acest moment, nu ai de ce sa lupti ca sa-l "recastigi"...E ca si cum, fara voia ta, fara sa simti ceva pentru cineva, acel cineva te-ar asalta cu cerinte si sentimente pe care tu nu le recunosti...De ce ai vrea sa faci acest lucru? Mai bine ai alege sa iei o pauza. Discuta cu persoanele importante din viata ta, clarifica-te. Discuta si cu el. In acest moment, singurele lucruri care te pot ajuta sunt adevarul, iubirea si puterea. Ai nevoie de adevar pentru a avea putere sa mai iubesti. Ai nevoie de iubire pentru a intelege adevarul, si pentru a crede cu putere in ceva. Ai nevoie de putere, ca sa mai poti vedea adevarul despre iubire...
Cuvintele pe care mi le spuneti imi alina sufletul
Cuvintele pe care mi le spuneti imi alina sufletul. Intr-adevar o pauza, sa ma regasesc este cel mai bun lucru, imi este teribil de greu in anumite momente , amintindu-mi de clipele frumoase dintre noi si mi se frange sufletul la gandul ca nu-l voi mai avea langa mine sau chiar mai mult, ca altcineva va avea ce ar fi putut fi al meu.
Stiu ca in acest moment doar timpul va rezolva totul si stiu ca intotdeauna o sa fiu o luptatoare, dar dupa ce am citit mai sus, am realizat ca poate eu nu lupt pentru cine trebuie, poate ca decat sa lupt pentru el, ar trbui sa lupt pentru mine.Si ce va fi va fi cu siguranta mai bine pentru mine, indiferent daca cu el sau farael, deoarece am invatat enorm in aceasta perioada.
Multuesc di suflet pentru sfaturi, iar numele pe care mi l-ati dat chiar mi se potriveste...
Post new comment