Nu ma descurc nicaeri cu nimic,imi e rusine sa vorbesc cu o persoana necunoscuta si tremur toata,nu pot pune o intrebare de teama ca nu am vorbit bine sau sunt prea (proasta),nu ma pot descurca in societate ma pierd imediat si ma panichez.Vreau mai mult de la mine dar imi e frica,imi e frica ca nu ma voi descurca si ma voi face de rusine.Nu am incredere in mine deloc,nu mai stiu cine sunt si ce vreau de la viata.
De un lucru sunt sigura,vreau sa evadez din umbra mea si sa fiu eu stapana pe mine dar cum cand in sufletul meu e numai durerere si nu ma plac deloc?..
app am uitat sa mentionez ca am 19 ani...Va multumesc frumos ptr sfaturi
Uite, sa-ti spun ceva: reusita in viata, se poate reduce la o suma de incercari. Unele dintre acestea, sunt nereusite. Important este ca incerci. Chiar daca rezultatul nu este cel dorit de tine, AI INVATAT ceva.
Pune pe o lista lucrurile bune pe care le faci. Mai pune acolo si calitatile tale. Daca vrei, poti sa imparti acea foaie in doua, si pe prima coloana sa treci lucrurile bune despre tine, si in cealalta pe cele mai putin bune. E posibil ca prima coloana sa fie prea mica...
Contabilizeaza fiecare reusita, fiecare castig, cat de mic si neimportant ti se pare! Si, i-a gandeste-te un pic: cand erai mica, ai invatat sa mergi perfect, din prima? Nu. Mai luai cate o cazatura, te mai impiedicai. Acum, mersul nu mai este deloc o problema...
Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut
eu gandesc un pic mai diferit la rezolvarea problemelor
Sunt in aceias situatie.Doar ca eu gandesc un pic mai diferit la rezolvarea problemelor..fie ma ajut de familie si caut consolarea acolo,fie ma rog la Dumnezeu si de multe ori alinarea"pe moment"vine.
Increderea in tine sa castiga..asta am realizat,risca..uite eu de exemplu,nu puteam sa ies la tabla se rezolv un exercitiu la mate de exemplu pt ca imi era frica sa nu rada colegii de mine si sa zica vai ce proasta e aia,dar..cu timpul am observat,ca daca esti putin mai atenta la ceilalti,nici ei nu sunt mare lucru,se intampla de multe ori ca altii sa fie mai slabi ca noi,psihic ma refer,insa,nu pot sa-mi dau seama de unde dobandesc ei taria asta de caracter,cum pot ei trece peste toate lucrurile astea care noua ni se pare imposibile.
Si am gasit cat de cat raspunsul..practica,cu cat te gandesti ca iti e rau cu atat lucrile se vor amplifica.In principiu toti suntem la fel,doar modul in care am fost crescuti difera,unii au invatat de mici ca nu exista mai bun,mai prosti ci mai indrazneti sau mai timizi.
Hai sa invatam sa fim si noi mai indraznete..ca pe lumea asta oameni rai sunt destuli,iar atatat timp cat nu facem rau nimanui,nu strica sa fim mai indrazneti.
Post new comment