simt ca nu este corect ca el sa ma iubeasca atat de mult iar eu mai putin

 
?Am un sot extraordinar de bun, drept, iubitor, corect,foarte dragut care ma iubeste nespus de mult. Il iubesc mai putin decat la inceput, imi este foarte drag, tin la el foarte mult,dar simt ca nu este corect ca el sa ma iubeasca atat de mult iar eu mai putin.

Simt ca nu sunt corecta fata de el.Ba mai mult am un fiu care a fost si este impotriva lui, si pe care, imi doresc din tot sufletul sa-l ajut cu tot ceea ce pot.Ma gandesc foarte mult la fiul meu de care m-am separat dupa 21 de ani( l-am crescut singura), dar pentru ca mi-a facut rau, fiind total impotriva casatoriei mele, am luat aceasta decizie.Insa gandul imi este la el asa cum mi-a fost timp de 21 de ani.

Gandul meu este la sotul meu si la fiul meu; sotul meu care este un om deosebit cum rar ne este dat sa cunoastem iar fiul meu care, in rautatea lui a lovit in mine, este fiul meu.Uneori ma gandesc sa ma despart de sotul meu nu pentru a locui din nou cu fiul meu ci pentru ca am trait singura pana la 52 de ani, crescandu-mi fiul, si pentru ca simt ca nu este corect sa ma gandesc atat de mult la fiul meu mai ales ca, impreuna cu familia mea l-au atacat din start pe sotul meu, facand mult rau, fara ca el sa aiba vreo vina; ne iubeam si doream sa fim impreuna.

Familia mea ne-a facut mult rau, a distrus fericirea pe care am trait-o inaintea casatoriei si pe care ne-o doream in continuare.Este trist sa simt ca cel mai bine ar fi sa raman singura cand langa mine am un om extraordinar din toate punctele de vedere.

Sa traiesc alaturi de sotul meu iubitor si de o bunatate iesita din comun desi nu-l mai iubesc ca la inceput sau sa traiesc singura cu gandul si dorinta de a-l ajuta pe fiul meu, care oricum nu ma va ierta niciodata pentru ca l-am dat la o parte?

Nu prea inteleg mare lucru din situatia pe care ati descris-o...cel mai tare ma nedumireste cum anume credeti ca v-ati ajuta fiul..matur, care banuiesc ca deja are propria viata, separata de a voastra..facand schimbari in propria dumneavoastra viata?

Nu inteleg care este familia dumneavoastra..dumneavoastra si sotul? Dumneavoastra si fiul? Sotul si fiul? Alte rude si fiul? Impresia pe care o am incercand sa inteleg este aceea de ruptura in familie..ca si cum ati fi dumneavoastra..si restul, distanti,fiul care v-a respins sotul pe care spuneti ca nu-l mai iubiti..am impresia ca separarea deja exista.

Si atunci..ce-i de facut? Sa oficializati separarea, sau altceva? Adancirea prapastiei...sau construirea unor poduri peste aceasta? Apoi...altceva ce nu inteleg...cum poate un fiu sa respinga un tata bun si iubitor? Sau fiul respinge mama care spune despre acesta ca este rau, ca a facut rau casniciei?

Nu stiu...tot ce imi vine in minte este iertarea. Iertarea elibereza, si iubirea construieste.

Alexandra Ghiran
psiholog


Alte raspunsuri date de Alexandra Ghiran

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/8795

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
j
1
n
b
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie