Am trait aproape toata viata avand grija de fiul meu care acum are 21 de ani, este student in oras si are diabet insulunodependent. M-am casatorit de curand din iubire, insa fiul meu a fost si ete total impotriva acestei casatorii, si s-a purtat oribil, ajungand chiar sa ne distruga sentimentele de inceput ale unei frumoase iubiri. Sotul meu si fiul meu sunt dusmani de moarte.
Nu inteleg cum de sotul meu care afirma ca ma iubeste cu adevarat si vrea sa fie fericit il ataca pemanent pe fiul meu pe care il numeste nemernic, libidinos, pramatie, animal si-l ameninta ca, daca ma ami cauta ii taie capul sau daca il vede pe strada il cotonogeste. De cate ori isi aminteste de el incepe cu intrega pleiada de cuvinte urate la adresa fiului meu culminand cu ideea ca mai bine ar muri sau mai bine ar face coma diabetica. Sufar cumplit pentru ca sunt mama si orice ar fi facut fiul meu este copilul meu, mai ales ca l-am crescut singura.
Cum este posibil ca un barbat care imi spune tot timpul ca ma iubeste si care asa se poarta cu mine ca un sot extrem de iubitor, este in stare sa ma faca sa sufar cumplit atacandu-l mereu pe fiul meu, cu toate ca el stie ca sufar cand incepe sa-l faca in fel si chip pe fiul meu. Nu pot sa inteleg, de ce foloseste asemenea cuninte inadmisibile fiind vorba de fiul meu?
Sunt mama de baiat
Sunt mama de baiat si mama de fata, sunt divortata si de ceva timp imi cresc singura cei doi copii.Nu iti pot da sfaturi ca si specialist, numai ca mama.
Nefiind un alt barbat in viata ta, fiul tau s-a simtit stapan , ''cocos in curte'' si banuiesc ca i-a fost foarte greu sa accepte ca in viata mamei sale a intrat un alt barbat, ca nu mai este el cel care ''detine controlul''.
Trebuia sa il pregatesti pentru aceasta trecere, sa vorbesti mult cu el, astfel incat el sa poata intelege ce se intampla, sa inteleaga care sunt nevoile tale.In alta ordine de idei, poate ca fiul tau a vazut la barbatul de langa tine acel ceva pe care tu , indragostita fiind nu ai reusit sa il vezi, acea parte rea si pentru asta l-a tratat asa inca de la inceput.
Cert este ca prietenul, iubitul, sotul tau nu da dovada de tact,de intelepciune pentru dezamorsarea starii de tensiune creata.Pana la urma tot tie iti revine sarcina sa vorbesti cu ei, in primul rand cu fiul tau sa il faci sa inteleaga ca trebuie sa accepte in viata ta prezenta altui barbat.Trebuie sa il faci sa inteleaga locul pe care il ocupa el in inima, in viata ta.
In ceea ce priveste sotul tau, trebuie sa vorbesti si cu el, sa ii explici ca nu te poti rupe in doua, ca nu poti sa alegi intre el si fiul tau ca il iubesti si pe el si pe fiul tau si ca trebuie sa faca, sa faceti in asa fel incat sa va fie bine.
In timp totul se aranjeaza.Va fi bine.Iti doresc multa putere si intelepciune !
Rivalitate
Pentru ca in fiul tau vede un potential "rival". Si chiar asa este! In demersul tau constient sau nu, in ceea ce priveste distributia sentimentelor, ai grija sa transmiti iubire AMBILOR. Daca sunteti la inceput, si tu si sotul tau veniti cu un "istoric" personal.
Daca acesta a avut experiente unde a trebuit sa se confrunte cu o concurenta in demersul lui de a accede la sursa de iubire, e posibil ca aceasta noua situatie sa rezoneze neplacut cu vechile lui experiente.
Atentie si la timpul pe care-l acorzi fiului tau. Daca spui ca l-ai crescut singura, e posibil ca, inconstient, sa fi transferat acestuia responsabilitati specifice rolului de sot, partener. Copilul tau, e posibil sa-l fi transformat in partenerul lipsa (o apropiere emotionala nefiresc de mare, pana la fuziune, un tip de relatie specific partenerilor).
Nu e de mirare ca sotul tau vede in el un rival...Asta nu inseamna ca n-ai voie sa-ti iubesti copilul, ba da, dar lasa-l sa-si vada de tineretea lui, nu-l implica in lucruri care nu tin de el. Daca sotul te iubeste, si tu-l iubesti, arata-i acest lucru si comporta-te ca atare.
Adrian Trica
psiholog clinician - psihoterapeut
Alte raspunsuri date de Adrian Trica
Post new comment