Cum sa o recastig si cum sa o recuceresc?

Am avut o relatie frumoasa de 4 ani si ceva cu foarte multe momente frumoase, dar si cu certuri ca in orice relatie. Dupa 4 ani si ceva am decis sa o cer in casatorie... asa ca ne-am logodit si urma sa ne casatorim vara viitoare... Numai ca dupa o cearta care nu a diferit cu nimic fata de cele anterioare (singura diferenta e ca eu sunt intr-o tara si ea in alta tara). Ca relatie am fost tot timpul impreuna chiar daca am stat in camere diferite de camin... si au fost rare momentele cand nu ne-am vazut mai mult de 3 saptamani. Chiar si acum inainte sa ne certam ne vazusem cu 2-3 saptamani in urma si apoi urma sa ne vedem iar dupa 2 luni si sa fim iar impreuna...

Insa ne-am certat (online) si fiecare a stat suparat timp de vreo 10 zile dupa care ea m-a contactat si m-a atacat si acuzat cu toate lucrurile care au deranjat-o in ultimii 4 ani... Normal ca si eu fiind suparat pe ea am contraatacat. Si ea apoi a decis sa ne despartim, rupand logodna si spunandu-mi ca e intr-o stare din care nu poate iesi si ca de-a lungul relatiei s-a transformat intr-o persoana care nu-i place si ca nu se mai recunoaste. Au trecut 3 saptamani de atunci si ea are aceeasi stare... daca l-a inceput am incercat sa discutam sa vedem daca se poate face ceva... de fiecare data mi-a spus ca tot ce-i zic eu nu-i trezeste nimic... si ca vrea sa fie singura, vrea sa infrunte singura viata si ca nu vrea sa depinda de altcineva.

Daca la inceput doar discutam rational... in ultimile zile am renuntat la tot: la orgolii, la principii... si am incercat sa-i demonstrez cat de mult o iubesc prin diverse mijloace la distanta(mesaje, buchete de flori, sunat). Din ce am citit ce am facut eu nu e recomandat si de obicei trebuie sa-i dai timp si nu sa o bombardezi cu dragostea ta; dar dupa mine motivele ei nefiind motive pt care sa ne despartim... si ca multe lucruri care o deranjeaza se pot schimba in viitor... fiind o problema de comunicare in trecut pe aceste motive... cat de importante sunt pt ea... si e si vina mea ca nu le-am dat prea mare importanta cand mi-a spus.

Mi-am cerut de sute de ori iertare in ultimul timp pt acest fapt si am incercat sa-i arat cat de mult o iubesc... insa de fiecare data raspunsul eu a fost foarte rece... si fiecare raspuns al ei m-a ranit foarte mult. Intr-un final m-am decis sa iau avionul sa ma duc sa o vad pt o ultima intalnire, in care sa mai incerc sa salvez relatia... dar pana si asta a acceptat cu greu. A acceptat cand i-am zis sa vina de dragul momentelor frumoase din cei 4 ani.

Acum dupa ce am reusit sa o conving sa ne intalnim nu mai stiu eu ce vreau... raspunsurile ei m-au facut sa sufar mult..., si pe langa asta am si eu lucruri care ma deranjeaza la ea, care i le-am zis acu 3 saptamani dar care in ultimile discutii din ultima saptamana le-am tinut in mine si am lasat-o pe ea sa ma acuze de tot ce vrea si eu sa-mi cer iertare.

In relatia noastra ea e mai rationala, eu fiind mai sentimental... si lucruri pe care ea le face ma dor... de-a lungul relatiei ea s-a obisnuit cu faptul ca eu voi face orice pt ea, iar ea nu prea s-a deschis. Si m-a durut de fiecare data cand anumite lucruri nu a putut sa le faca cu mine pt ca ii era frica de exemplu sau alte motive, dar a putut sa le faca intr-un grup de prieteni in care eu nu eram...

O iubesc mult si as vrea sa o recastig la posibila noastra intalnire dar nu stiu daca voi reusi si eu fiind destul de distrus. In plus nu mai sunt sigur ca asta e cel mai bun lucru. Tind sa cred ca fata de altcineva care nu-i va oferi atat se va deschide mai mult. Pe langa asta eu am fost primul ei iubit... si oricat de dureros e cred ca va reusi sa pretuiasca iubirea doar dupa ce va avea si alte experiente.

Despre noi... suntem mai de moda veche si nu ne aruncam dintr-o relatie in alta... iar atunci cand incepem una, o incepem cu gandul ca poate candva ne vom casatori cu acea persoana. Legat de ea as mai vrea sa adaug ca nu e o profitoare cum poate iese din context... ci mie mi-a placut sa-i ofer multe chestii(si aici ma refer la multe momente romantice organizate si nu bijuterii scumpe, sau excursii exotice) iar ea s-a obisnuit cu asta, dar de fiecare data mi-a spus ca nu se simte bine ca eu fac atatea pt ea. ne-am cunoscut in primul an de facultate, care am terminat-o, am facut si masterul impreuna... si acum eu lucrez, iar ea urmeaza sa inceapa in cateva luni sa lucreze in acelasi oras ca si mine.

Dupa mine ca cineva sa poata da un raspuns trebuie sa cunoasca acele persoane foarte bine si situatia lor. De aceea am incercat sa dau cat mai multe detalii.

Dar cine stie poate in raspunsul dumneavoastra voi vedea ceva la ce nu m-am gandit.
Multumesc,

Un anonim in suferinta.