Cum scapam de frica de caini vagabonzi?

Si eu am fobie de caini (si cu si fara stapan) de cand eram copil. Din fericire nu am fost muscat de nici unul pana acum, doar speriat cand inca nu crescusem prea mult, si acum imi aduc aminte acea imagine neplacuta.

Nu stiu cum e in Bucuresti, insa eu stau la 60 km de el, adica in Ploiesti.
Ei bine acest oras e full de caini: printr-un parc nu poti trece ca automat apar 5-6, daca nu mai multi; uneori nici gunoiu nu-l duc, pt ca si acolo se gasesc 2-3 cel putin; oriunde mergi pe strada fie zi, fie noapte, dai de haite.

Seara si chiar in miez de noapte, iti poti lua adio de la a merge linistit (optiunea e fie ai masina, fie bani de taxi, daca nai, adio, stai in casa).

Nu exista strada sau cartier sa nu intalnesti aceste pericole, pe care ONG-urile lu peste prajit le protejeaza cu atata ardoare.

Am ramas tampit, cand am vazut la TV cum niste persoane plangeau in hohote ca acesti caini sa nu fie eutanasiati.

Stau si ma intreb, ar varsa aceste persoane macar o lacrima pentru un necunoscut de care aud ca a murit???

Sa ajuns ca un caine sa fie mai important decat un om. Inteleg ca au viata, au suflet si aceste animale, insa totusi, ce este prea mult strica, plus ca suntem de rasul Europei si la acest capitol.

Pe toata lumea doare la basca, si aici ma refer in special la cei care ne conduc.

Parerea mea e ca situatia de a avea mii de caini in haite pe strazile oraselor romanesti nu e normal.

Cainii vagabonzi reprezinta un pericol real - au murit oameni in tara asta pentru ca au fost atacati de haite.

E adevarat ca fobia trebuie adresata cumva (si eu o am, am fost atacata de o haita acum cativa ani de zile, noroc ca a trecut cineva si m-a salvat).

Insa in primul rand ar trebui adresata situatia care genereaza. Este inacceptabil.

Si ce ma revolta e ca atunci cand incerc sa discut despre acest subiect, multi ma iau peste picior si zic ca sunt lasa, si ca trebuie sa inghit si sa ma obisnuiesc.

si eu sunt la fel de fricoasa, ma blochez cand vad maidanezi, pulsul imi creste.... e groaznic si sunt atat de multi si nimeni nu face nimic.- in nici o tara din lume nu se intampla asa. imi e si frica dar si teribil de scarba de ei.ar trebui luati de pe strada cat mai repede. nu vreau sa imi tratez fobia pt ca nu e locul lor pee strada nu e normal sa existe.

De unde ai adus ciini ajung la Bucuresti 100% din cauza taranii venit ca sa vind in Piata de atunci erau puii de ciini dela tara au fosrt aruncate in Bucuresti de atunci de fapt au crescut vagabonzi nesupravietuit politistii pazit la Piata care controleaza !!!
Ajung ciini a crescut multi ani in urma!!!

cred ca la mine este foarte grav.am 17 ani si am aceasta fobie de la varsta de 9 ani cand am fost muscata. de atunci am avut sute de cosmaruri care se terminau la fel, la final fiind intinsa pe jos si cainele negru deasupra mea iar eu de fiecare data ma trezesc tipand...nu stiu ce sa mai fac ..doar daca vad un caine imi pierd controlul, incep sa tremur excesiv...dar am si eu o intrebare.exista posibilitatea sa intru in stare de soc sau sa lesin de frica? mereu am avut senzatia de lesin..sunt foarte ingrijorata ..scuzati-ma va rog daca am facut greseli in scris dar numai gandul la caini ma facut sa tremur si sa ma nelinistesc! va rog ajutati-ma

cred ca la mine este foarte grav.am 17 ani si am aceasta fobie de la varsta de 9 ani cand am fost muscata. de atunci am avut sute de cosmaruri care se terminau la fel, la final fiind intinsa pe jos si cainele negru deasupra mea iar eu de fiecare data ma trezesc tipand...nu stiu ce sa mai fac ..doar daca vad un caine imi pierd controlul, incep sa tremur excesiv...dar am si eu o intrebare.exista posibilitatea sa intru in stare de soc sau sa lesin de frica? mereu am avut senzatia de lesin..sunt foarte ingrijorata ..scuzati-ma va rog daca am facut greseli in scris dar numai gandul la caini ma facut sa tremur si sa ma nelinistesc! va rog ajutati-ma

un popor de nesimtiti pe care il vor manca si tiganii si cainii vagabonzi, vai mama voastra!

totusi de ce trebuie sa ne facem atatea griji,sa ne fie frica, sa fim nervosi,cainii nu au ce cauta pe strada,nu numai ca ne fac noua rau,nici ei nu o duc mai bine,asa ca asa zisii iubitori de caini,nu ii iubesc deloc atunci cand sar in apararea lor,locul cainilor nu este pe strada.

inteleg ca nu suntem o tara "normala" si civilizata,dar macar putem incerca,prin a nu le mai da de mancare,prin sterilizare,adoptie etc.

nu e normal ca intr-o capitala,nu zic de alte orase,sa nu poti iesii ziua(nu mai vb de seara)pe strada.

Ma intreb oare ce dau cainii astia maidanezi ...lapte,branza,oua,blana?!?!?...va spun tot EU = mizerie,teroare,moarte,infectie,spaima & mult kakat. Cah d'aici !!!

frica da cainii vagabonzi?

stati linistiti ,ca deocamdata aceste fiinte au omorat decit vreo cativa oameni.

Dar sa vedeti cand sufletelele nevinovate or sa vaneze,si manince oameni zi de zi ,atunci sa vedeti cum va dregeti teama!

Eu i-as extermina pe toti! Nu mai poti iesi pe strada,din vina lor.Mai ales k e vara,miroase ingrozitor,a urina si fecale.

Hingherii nu se sinchisesc,deci nu-mi ramane decat sa ma descurc singur.

Poate multi vor spune k sunt fara suflet,dar asta gandesc.

Am si eu 2 canisi,pe kre ii iubesc si ii ingrijesc, dar cei din strada ma dispera.

de ce aveti atata mila pentru cainii vagabonzi? lor le e mila de noi? hmmmmm suna cam cudat dar asa e.

in ultimii 2 ani am fost muscata de 3 ori de cainii vagabonzi si de nu stiu cate ori atacata de ei in nr mare (15-20 maidanezi)si culmea cand am fost muscata am urmat urmatoarele: m-am oprit din mers am vb frumos cu el, l-am luat cu lugu lugu si hat m-a muscat fara sa ii pese.

de atunci mie foarte frica de ei si sunt foarte multi la mine la bloc se aduna in haite si nu mai poate sa treaca nimeni doar daca ai ''munitie'' la tine. deci eu desi imi plac animalele mai bine ma lipsesc de ele ar trebuie sa le dea otrava sau nu stiu sa faca cumva sa dispara altfel o sa ajungem rau de tot atat noi cei cu frica de ei cat si voi. o sa vedeti ca o data sa fiti muscati de un maidanez si automat o sa ne dati dreptate.

nimeni nu stie cum e decat daca a trecut prin asta. si va rog daca tot iubiti asa mult cainii vagabonzi si le luati apararea luatii in casa cu voi si dresatii.

buna,si mie de ceva vreme mi-e frica de cainii comunitari,totul a inceput acum vreo 3 sapt. cand ma duceam la munca si in drum spre statia de autobuz alergam grabita sa nu intarzii knd in dreptul trotuarului ma astepta ditamai cainele latrand (da stiu ptr ca alergam) si nu parea prea prietenos,eu atunci m-am speriat si l-am ocolit si de atunci mi-e frica de orice caine comunitar,uneori chiar intru in panica numai la simpla lui vedere.

dupa cateva zile de la incident mi-am zis ca e o tampenie si ca ce imi poate face un catel pana cand am vazut live la cativa pasi in fata mea cum un caine a muscat pe cineva,ce-i dretp pesoanele erau dubioase,un fel de boschetari/alcoolici dar de atunci chiar ca sunt panicata.nimeni nu ma intelege,toti fac glume de genul da-le si tu cate un picior in bot daca sar la tine punele mancare otravita dar eu nu vreau sa le fac rau acestor catei ,ce-i drept nu mi-au facut nimic,totul e in capul meu,e ceva stupid stiu dar nu pot scapa de asta.

dati-mi un sfat va rog,si nu merg cele de genul imprieteniti-va cu ei sau vorbiti cu ei,mie mi-e frica numai cand ii vad si am auzit ca simt asta,daca scap de aceata frica stiu ca am sa trec linistita pe langa ei...

dar nuj ce sa fac si sper ca nici voi sa nu radeti de mine si sa ma puteti ajuta si specific ca pana la aceste intamplari nu imi era frica si chiar ii aparam pe cei fricosi

da asa e aveti dreptate dar m-a deranjat ptr ca aceasta doamna/domnisoara m-a catalogat fara sa ma cunosca avand in vedere ca parerea mea a fost in general despre ceea ce ma deranjeaza,da recunosc limbajul nu a fost tocmai adecvat dar asa am simtit eu la momentul acela

auzi tu ana am dreptul sa-mi dau cu parerea despre ce vreau si cand vreau daca ai auzit de dreptul la opinie si daca pe tine te irita putin imi pasa vb cum vreau si da zic de 1000 de ori ca ma deranjeaza ca nu se rezolva problemele in privinta cainilor comunitari,daca tie iti place sa traiesti ca in jungla treaba ta si nu cred ca trebuie sa imi zici u ca nu am dreptul sa imi dau cu parerea despre asta,cine esti u ma rog?sunt libera sa zic tot ceea ce ma deranjeaza si sa imi dau cu parerea de cate ori vreau,asa k fuck off ca tot iti place limbajul meu:P

interesant documentar !
poate te ajuta cu ceva ...
http://video.google.com/videoplay?docid=6143120068515729396#docid=214087...

Am inteles metoda cu acomodarea treptata, si dupa cum am spus, chiar am inceput sa ma descurc mai bine. Insa nu prea am cum sa imi aleg numarul de caini pe langa care trec - daca sunt 5 in fata cladirii in care trebuie sa intru, si nici un om prin preajma, nu am de ales. Si inca nu ma simt pregatit sa trec pe langa 5 caini fiorosi. Iar faptul ca ei iti simt frica creeaza un cerc vicios din care nu stiu cum sa ies - pot eu sa fiu sigur ca atunci cand vreau sa ma "imprietenesc" cu niste caini sau sa ii las sa se apropie de mine, pot sa am eu incredere ca voi reusi sa nu eman nici un pic de adrenalina, lucru pe care nu l-am reusit niciodata pana acum? Pana la urma totul se reduce la stapanirea emotiilor, si desi asta e si una din specialitatile mele, nu am ajuns inca la nivelul la care sa pot elimina frica aceasta asa brusc.

Mai ramane si problema faptului ca pericolul este real si mare, spre deosebire de alte fobii precum cea de paienjeni, de a vedea sange, etc, pentru ca nici una din acestea nu implica posibilitatea de a o mierli pe loc. Cum poti sa depasesti frica de un pericol real prin obisnuinta?

Si eu iubesc animalele, si nu mai omor nici paienjeni sau muste - le poftesc afara frumos si ele ies. De asemenea, sunt vegetarian si pentru ca este mai sanatos, dar si pentru a nu mai contribui la uciderea nici unei vietati. Iar dupa ce am vazut Avatar, aceasta compasiune a crescut si mai mult. Apropos, ati vazut ce caini fiorosi erau acolo, cand a ramas Jake Sully noaptea pe Pandora? Si mi-a placut faza cand Neytiri i-a reprosat faptul ca a trebuit sa omoare niste animale nevinovate, chiar daca ele il atacasera pe el.

buna all!~ si eu am aceasi problema!
i -mi e foarte frica de cainii vagabonzi!
in constanta sunt peste tot !m-am saturat de ei!
am si eu caine in curte si de el mi-e frica!
bine ar fi sa ii ia pe toti la un centru csanin!
si sa aiba grija de ei acolo!
cel mai bine ar fi asa!
am scapa de toti!
acum sunt in sinaia si aici e plin de caine vagabonzi!
daca ma ataca vreunul am terminat-o!nu stiu ce -o sa fac!
mor de frica numai cand ma gandesc!
PA! O ZI BUNA!CUM POT SCAPA DE ACEASTA FOBIE?

WEEKEND PLACUT LA TOTI!astept raspuns!

am observat ca parerile sunt de obicei foarte opuse si extremiste pe tema cainilor strazii. problema lor exista asta e cert. asa ca incep cu o intrebare simpla: ce faci in cazul in care esti atacat de maidanezi? si ce masuri poti lua ca sa nu fie si un altul muscat pe viitor?... daca in cazul unei violente inter-umane sau in cazul violentei asupra animalelor societatea pedepseste aceasta... de ce in cazul unui caine agresiv societatea ar trebui sa il lasae in libertate si sa il mai si hraneasca pe deasupra? exista cauze si efecte dar daca esti muscat de un caine aceasta e un fapt! si nu-mi vine nenea gogu iubitorul de catei sa imi zica ca "saracu" caine e nevinovat! aceste agresiuni trebuiesc tratate ca atare si nu trecut cu vederea pe seama faptului ca violenta i-a facut asa .. si trebuiuesc deci remediate si nu sprijinite precum se intampla si in cazul cersetoriei in tarisoara noastra si nu numai. Existenta unui precedent inceputul unui sir lung de evenimente si pe deasupra are si un caracter "multiplicativ". sugerez infiintarea unor institutii care sa se ocupe cu problema agresivitatii si reproducerii necontrolate a caininilor fara stapan. //

Cainii au fost imblanziti de om si pusi in case si curti pentru a ne apara. Acum deja nu mai au acelasi scop, si sunt pur si simplu animale de companie. Multi au fost lasati pe strada pentru ca stapanii nu i-au mai vrut sau nu i-au mai putut tine. Cainii nu sunt agresivi din fire, ba chiar se bucura de putina atentie si afectiune, si eventual si ceva de mancare (mai ales pe frigul si pe vremea asta). Mor cu sutele din cauza ca oamenii nu au fost in stare sa-si asume responsabilitatea si sa aiba grija de ei, daca tot i-au luat din mediul lor natural si si-au batut joc de ei. Am vazut caini loviti de masini, taiati in doua pe sina de tramvai, batuti cu cruzime, ucisi de placere si pentru amuzament. Nu oamenii sunt victima aici. Cainii sunt victimele. Avem o datorie morala enorma fata de toate animalele care au fost luate cu forta din salbaticie si fortate sa traiasca aici, printre noi. Nu ai de ce sa iti fie frica de ei, pentru ca singurii caini care sunt 'rai' si ataca sunt cei care au avut de suferit prea mult din cauza oamenilor, au fost batuti sau chinuiti. Si atacurile lor sunt cauzate de frica lor fata de oameni si de lipsa de incredere. Un caine in mod normal va avea incredere in tine. De asemenea presupun ca stii ca iti va simti frica. Incearca sa-i vezi cum sunt ei de fapt, cum am spus mai sus. Sunt la fel de speriati ca si tine. Iti recomand sa incerci un mic exercitiu, si anume sa incerci sa hranesti un caine. Incearca de exemplu sa gasesti un caine singur pe undeva, ca sa nu iti fie prea teama, apropie-te usor de el, vorbeste cu el. E foarte important cand te apropii de un caine cu intentia de a interactiona cu el sa te lasi pe vine, si sa eviti sa te uiti direct in ochii lui. Daca ii vorbesti stand in picioare sau te uiti in ochii lui te poate percepe ca pe o amenintare. Daca te lasi la nivelul lui se va apropia de tine sa te miroasa si il poti mangaia in voie sau il poti hrani. Eu cand eram mica nu aveam prieteni, si nu prea aveam voie sa ies din casa. Cand ieseam, stateam cu o haita de caini. Ei erau singurii mei prieteni. Ma aparau de ceilalti copii de la scoala care ma fugareau sau vroiau sa ma bata, ma conduceau acasa si aveau grija de mine. Nu se compara nimic cu afectiune si recunostiinta si loialitatea unui caine. Sunt niste fiinte extraordinare si merita o sansa. Incearca sa-ti schimbi modul in care ii percepi, si sunt sigura ca daca incerci sa te apropii de ei vei scapa de teama si vei putea merge linistit oriunde ai nevoie. Precizez de asemenea ca am fost si eu muscata o data, pentru ca am facut greseala sa ma apropii de o femela cu pui. Dar imi asum vina pentru muscatura, si nu am nici o problema cu cainii din cauza asta. Sincer mai mult mi-e frica de tigani si betivi si aurolaci si masini cu soferi neatenti care vorbesc la telefon sau se uita pe geam cand conduc decat de niste patrupede amarate care au treburi mai bune decat sa atace lumea pe strada Sper sa reusesti sa iti invingi frica, iti urez mult succes, rabdare, si intelegere

Un sfat foarte bun este sa nu ne mai gandim la solutii drastice impotriva cainilor, ci doar sa gasim o solutie prin care sa ii putem controla. Si uite ca eu am un aparat anticaini cu ultrasunete si lanterna pe care il folosesc daca simt ca sunt atacata de vreun caine. Si este si foarte ieftin 55 lei parca am dat pe el de la totalmag.ro

Hai sa traim in pace cu animalele incercand sa gasim metode de a le controla.

Am inteles. Cred ca am sa fac asta singur, de fapt, am facut deja asta si am inceput sa trec destul de usor pe langa un singur caine. Sau 2 dar mai mici Insa atunci cand ma duc (de 2 ori pe saptamana) la un curs pe la Aurel Vlaicu si vad 20 de cani alergand de nebuni, nu stiu daca pot sa ma expun "treptat" la ei - ori trec pe langa, ori ma intorc acasa. Am inceput sa merg numai cu masina acolo pentru ca altfel risc sa ma duc degeaba si sa nu pot ajunge.

Speram sa-mi sugerati totusi o metoda de a transfera starea de incredere deplina pe care mi-o da o alta persoana daca suntem impreuna, si sa pot sa ma simt la fel si cand sunt singur. Credeam ca exista tehnici precum ancorele pentru a transfera stari pozitive dintr-un context in altul, mai ales unul atat de asemanator...

Ana, cred ca persoana dinaintea ta era o "sora", nu un "frate", si desi nu sunt de acord cu omorarea nici unei fiinte vii, nu sunt de acord nici cu dispretul aratat oricui este mai slab decat tine si ii este frica de caini. Ar trebui sa aratam intelegere pentru astfel de oameni si nu sa facem afirmatii pline de dispret, care este emotia cea mai distructiva dintre toate. Nu este usor sa mergi in fiecare zi prin oras ca printr-o jungla plina de pradatori, si unii oameni chiar asa se simt, de fiecare data cand ies din casa. Frica duce de multe ori la furie fata de agresorul real sau presupus, dar asta nu inseamna neaparat ca ea ar fi dispusa sa omoare cu mana ei un catel.

Revin la intrebarea mea: ce fel de psiholog ar trebui sa intreb? Poate un psiholog klingonian?

da sa va vad pe voi iubitorii de caini ce mai ziceti knd o sa va muste un caine vagabond "inofensiv" ptr si simplu fapt ca mergi pe starda si iti vezi de treaba ta,din cauza voastra s-au inmultit,acusi o sa ajunga mai multi ca oamenii,voi ii hraniti de ajung cat viteii ,si nu mai poti merge linistit pe strada ca sar la tine,luati-i fratilor pe toti acasa daca ii iubiti asa mult,nu vreau sa ii omoare dar vi se pare civilizat sa vedem atitia pe strada,rusine romania ,am fost si in strainatate si nu am vazut asa ceva,daca autoritatile nu fac nimic,noi hai sa-i hranim,sa-i ajutamsa se inmulteasca,sa vedem numai rahat de caine pe strazi,sa rada europa si cu curu de noi ,tara de cacat ce suntem!mi-e scarba

Mersi pentru raspunsurile voastre!

Sincer nu imi doresc neaparat sa dispara cainii - imi doresc sa fiu eu mai puternic ca sa pot sa traiesc linistit cu ei.

Motivul pentru care am pus aceasta intrebare este ca sa aflu - ce fel de psiholog sau terapie m-ar putea ajuta. Stiu si eu ca m-ar ajuta psihoterapia, dar de care? Hipnoza? NLP? Metoda nu-stiu-care? Am fost odata pentru alte lucruri la un psiholog foarte bun, si atunci cand am adus vorba de caini, nu m-a ajutat mai deloc prin discutia pe care am avut-o. O sedinta este in jur de 100 de ron, depinde de psiholog - nu am prea multe milioane de dat in cautarea unui psiholog potrivit.

Cred ca deja ati observat foarte bine cateva lucruri: ca este vorba de ceva personal (99% din populatia Bucurestiului reactioneaza altfel in fata cainilor); ca este vorba de niste ganduri ("cainele ma va ataca tocmai pe mine") pe care probabil altii nu le au (marturisesc ca eu de multe ori ma gandesc exact invers, desi imi este putin frica); si mai mult, ca este vorba de o frica mai profunda pe care prezenta acelor caini vagabonzi doar v-o activeaza: "nu pot suporta gandul ca eu sunt "la mana" cainilor, ca ei decid daca eu voi mai trai sau nu dupa ce trec pe langa ei". Nu stiu care este modul de tratare a fobiilor, dar mi se pare important sa insistati asupra acestei ultime idei; cainii probabil nu vor disparea sau, daca vor disparea, este posibil sa ajungeti sa simtiti fata de oameni ca sunteti la mana lor. Marturisesc ca am simtit ceva asemanator (nu fobie, mai degraba teama de a pierde controlul) si frica mea era provocata cam de jumatate din populatia globului . Ce puteam sa fac?... Am mers la terapie, va sfatuiesc sa faceti acelasi lucru.

nu vreau sa te nelinistesc si mai tare, dar un caine care are stapan nu este in mod obligatoriu si *dresat...

si nu stiu daca s-au facut studii/statistici in aceasta privinta, dar eu am o presimtire ca exista mai multe cazuri de oameni raniti de masini decat oameni raniti de cainii vagabonzi...poti accepta riscul de a fi calcat de o masina..de fiecare data cand treci stada (uneori chiar si pe trotuar)..sau de a avea un accident? nu locuiesc in bucuresti, dar de fiecare data cand am fost pe acolo el mi s-a parut mai degraba orasul masinilor dar oricum poate nu ai nevoie de argumente rationale..ai enumerat si tu cateva pentru care frica ta ti se pare exagerata.

nu cred ca riscurile trebuie neaparat sa fie acceptate..riscurile exista mereu si in orice situatie indiferent ca le recunoastem, ca le acceptam sau nu. e important insa ca frica inevitabila pe care o simtim atunci cand constientizam un risc (oricat de mic, real sau imaginar) sa nu ajunga sa ne domine, sa ne deranjeze intratat incat sa ne controleze viata, sa ne limiteze optiunile de a ne petrece timpul etc. dar chiar daca acest lucru se intampla, exista modalitati de a scapa de fobii..e unul dintre motivele pentru care exista psihoterapeuti