De ce iubesc un barbat insurat care ma iubeste si totusi nu suntem impreuna?

Cand iubirea este duplicitara, apare ipocrizia. Acasa in familie jucam rolul lui Iuda.Pentru cateva momente de placere sexuala ne vindem sufletul si pe DUMNEZEU Juramantul de credinta,este un legamant ,care trebuie sa te fereasca de ispita diavolului.Dezamagirea,regretul,suferinta sufletului,ura,depresia psihica, sunt stari interioare care ne vor marca cursul vietii DUMNEZEU ne-a dat dreptul de a gandi liber,dar si constiinta de a alege ce este bine sau rau Din pacate tot mai multi dintre noi aleg raul,motivandul ca un drept de a-ti trai viata.Facand acest pas spre tradare fizica si emotionala,intram intr-o realitate virtuala perfida si ignoranta.

de ce nu pot uita prima mea dragoste?dupa 26 de ani mi-a spus ca ma iubit si ma iubeste enorm de mult,el avand familia lui eu pe a mea,nu este in tara,anul trecut am dat de el pe mess,am vorbit 4 luni dupa care nu a mai dat nici un semn.Ce sa mai inteleg?????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!sa-mi spuna si mie cineva daca stie,multumesc!

de ce nu pot uita prima mea dragoste?dupa 26 de ani mi-a spus ca ma iubit si ma iubeste enorm de mult,el avand familia lui eu pe a mea,nu este in tara,anul trecut am dat de el pe mess,am vorbit 4 luni dupa care nu a mai dat nici un semn.Ce sa mai inteleg?????????!!!!!!!!!!!!!!!!!!sa-mi spuna si mie cineva daca stie,multumesc!

buna. cred ca in viata mea a aparut o problema m-am indragostit de un barbat necasatorit(e o restanta mai veche dar acum a revenit iar mai puternica)eu intre timp m-am casatorit am 2 copii si nu stiu ce sa fac nu am avut nici o data o alta relatie dar de data asta nu stiu ce sa fac imi dati un sfat va rog sentimentul de iubire este reciproc.

astept rasp .va multumesc.voi ce ati face in locul meu?

ce sa spun eu al cunosc de 18 ani pe barbatu acesta de 13 ani suntem an preuna antradevar am ancercat sami fac o alta relatie cu al cineva si nu am putut gandu meu era tot la barbatu casatorit el ami spune ca ma iubeste si ca ma vrea dar nu al pot antalege cum ca e mai mult cu mine de cat cu nevasta lui el ami spune k sta cu ea de mila oare sa fie adevarat
k atat timp cat e mai mult cu mine de cat cu ea

niciodata nu vei sti ce simt cu adevarat pt tine....te iubesc,as face orice pt tine,dar cat timp esti cu ea...prefer sa sufar eu decat sa distrug o familie. oricat zici ca ma iubesti,nu faci nimic sa ma ai alaturi,doar ma amagesti...si pe ea...NU E DREPT. TE IUBESC

sunt tare confuza la faza asta ...si asi vrea sa stiu ..
il iubesc si acum ..dar nimeni nu stie despre cn e vb

Buna seara ,am zis sa scriu si eu povestea mea sunt curioasa ce ati face voi in locul meu ...Am 19 ani locuiesc in spania cu familia de 7 ani cand am plecat din romania aveam o relatie cu un barbat de 22 ani destul de mare pentru varsta mea dar a fost ceva magic ceva pe care nu pot descrie am stat impreuna 1 an .L am iubit si il iubesc enorm ,stateam si ma gandeam ca la varsta aceea nu ai cum sa iubesti dar akm la 19 ani dupa 7 ani pot spune sincer ca a fost iubire si este.cum era si normal fiecare a incercat sa isi faca viata lui si dupa aproximativ 2-3 ani el a gasit o fata cu care locuieste si in actualitate au certuri groaznice dar dupa un timp iar sunt impreuna eu de 2 ani sunt intr o relatie si la fel ne certam foarte mult tin la baiatul cu care stau dar nu pot spune ca il iubesc atata timp cat in mintea mea zi de zi este doar Baiatul din romania.tin minte ca am fost in romania acum 4 ani si a venit la mine chiar daca era cu fata respectiva si ma rugat ma implorat sa raman cu el totusi am refuzat si mia spus ceva ce nu o sa uit niciodata "chiar daca acum nu vrei intr o buna zi iti promit ca o sa fim impreuna" nu am vrut sa risc totusi aveam decat 16 ani nu consideram ca am o varsta potrivita pentru a face pasul acesta chiar daca imi doream din tot sufletul sa il iau in brate si sa raman acolo pentru totdeauna.Am plecat si anul trecut 2011 in august am vorbit cu el la telefon si internet si mia spus ca nu ii vine sa creada ca sta de vorba cu viitoarea lui sotie .era despartit momentan de fata cu care statea si eu normal ca inca sunt intr o relatie cu baiatul de aici din spania care sa va spun sincer lam cunoscut pe internet si a venit la mine din romania sa ma cunoasca acum 2 ani si a ramas aici "ma iubeste" dar... ne certam... ce vreau sa stiu e ca voi pleca in romania in urmatoarele luni si vreau sa l vad pe baiatul pe care il iubesc de 7 ani dar am aflat ca sa impacat cu iubita lui cu care daca facem calculul sunt impreuna de 4-5 ani respectiv nu sunt sigura nu stiu ce sa fac sa continui cu relatia pe care o am acum sau sa ma duc acolo sa uit de tot, sa uit ca este cu fata aceea de 4-5 ani si sa fiu fericita? nu vreau sa i fac rau nici ei dar si eu sunt nefericita de atatia ani incercand sa l uit si nu reusesc parca sunt blestemata sa sufar dupa el ... vreau doar sa fiu fericita si nu stiu ce sa fac, sa renunt la relatia actuala si sa il despart si pe el ,sau sa continui sa sufar in liniste... greseala mea e Am vrut sa astept momentul oportun ca sa ma pot intoarce in romania si sa fiu pregatita sa imi fac o familie cu cel pe care il iubesc poate ca e vina mea nu am vrut sa risc si INTR UN FINAL am pierdut sansa de fi cu el

Iubirea are multe forme, iubirea o simtim fiecare in felul nostru. Desi sunt f tanara, am fost indragostita de nenumarate ori, de fel de fel de barbati...Si, cum dintotdeauna mi-au placut barbatii maturi si cu ceva ani mai mari decat mine, am avut si eu ghinionul sa ma indragostesc de un barbat aproape insurat.. Locuiau impreuna de 7 ani, nu erau casatoriti cu acte, dar era cam acelasi lucru...Nu a fost nimic intre noi, desi mi-a spus ca ma iubeste, ca o sa o parasesca pe ea, desi il iubeam si eu si as fi vrut sa fim impreuna...Au fost totusi momente cand am gandit rational si mi-am pus foarte multe intrebari si, desi greu, am reusit sa ies din acest cerc vicios, iar raspunsurile pe care nu le gaseam atunci...le-am gasit dupa un timp..cand am aflat ca se casatoreste cu tipa si ca au un copil....N-ar fi parasit-o niciodata, dar ca ....vroia sa ma aiba SI PE mine...F triste snt aceste povesti, nu vreau sa comentez nimic sau sa judec pe cineva pentru ca iubeste pe cine nu trebuie, vreau doar sa va dau un sfat: daca un barbat te iubeste, va face orice pentru tine, daca doar te doreste te va amagi ani in sir, iar tu vei suferi enorm si nu vei mai gasi iesirea din acel calvar...Si in afara de asta, ganditi-va ca fericirea construita pe nefericirea altora nu va dura niciodata..Mai devreme sau mai tarziu, la fiecare ne vine randul sa platim.

Fetelor, nu e bine sa va indragostiti de barbati insurati, stiu, iubirea e oarba, dar ganditi-va la ce veti lasa in urma voastra. O familie destramata, niste copii fara tata, o femeie trista, disperata! Ganditi-va ca si voi intr-o buna zi puteti fi puse in aceeasi situatie, eu am patit ca o alta femeie sa intre pe fir, si lucrul asta a dus la distrugerea unei viitoare casnicii, unei relatii de aproape 6 ani.
E usor sa iei barbatul altei femei, simplu ca buna-ziua, dar...te gandesti ca roata vietii se invarte...si ca cineva va aparea si in momentul in care credeai ca esti cea mai fericita ti-l ia pe asa zisul barbat al vietii tale?
Daca aveti constiinta si principii, niciodata nu veti intra pe teritorul altei femei ca sa ii furati barbatul, chiar daca, casnicia lor merge prost, isi vor rezolva problemele, mai ales daca mai sunt si copii la mijloc.
Daca chiar vreti sa faceti ceva bun, deschidetii ochii la barbatul ala sa vada ce nevasta are, dar nu in sens negativ...ci pozitiv, sa invete sa o aprecieze din ochii vostri, mai bine va calcati pe inima si faceti un lucru bun, decat sa destramati, e usor de stricat, e greu de corectat!
Viata e scurta, nu va bateti joc de voi si de alte femei! Ganditi-va ca daca voi ati putut lua barbatul alteia, asa va va fi luat si voua!
Eu personal merg pe principiul, ce tie nu iti place, altuia nu ii face! Si sunt sigura ca nimanui nu ii place sa ii fie distrusa relatia/casnicia de o terta persoana.
Respectati-va, sunteti femei toate!Respectati-va intre voi chiar daca nu va cunoasteti!

De 10 luni am o relatie cu un bărbat arab care este căsătorit. Ne iubim cu disperare si ne petrecem tot timpul împreuna. Practic nu are nici un fel de relație cu soția lui. Ea știe despre mine dar nu vrea sa renunțe la el.

A divortat de ea in trecut inainte ca noi doi sa ne cunoastem dar s-au recăsătorit in idea ca lucrurile între ei se voi schimba. Imi spune ca vrea sa divorteze dinou pentru a fi cu mine dar nu este ușor. Atunci când s-au căsătorit a doua oară soția lui l-a pus sa semneze niște cecuri in alb pe o suma mare de bani pe care el nu o deține. (Yap I know it sounds silly ) L-a forțat in chestia asta doar ca sa-l controleze sa fie sigura ca nu ii va fi ușor sa o lase a doua oară. Deja incearca prin toate caile sa se desparta de ea. Un lucru important este faptul ca nu au copii si asta face lucrurile mai simple. A avut multe discuții cu părinții ei încercând sa o convingă sa se desparta de el ( asta spune el) dar se pare ca ea refuza. Nu mi-a dat nici un motiv sa mă indoiesc de dragostea lui. Își petrece tot timpul cu mine dar noaptea târziu după ce adorm se întoarce acasă la el. Merge cu mine de mana pe strada oriunde am fi. Soția lui nu il suna niciodată. Il iubesc la nebunie. Nu am întâlnit pe nimeni ca el. Avem aceleași pasiuni si aceiasi conceptie despre viața. Este tot ce mi-am dorit inteligent puternic are un suflet extraordinar. Nu stiu ce sa fac acum cateva zile i-am dat termen încă 2 luni sa-si rezolve problemele dar nu sunt deloc convinsa ca o va face pt ca ea inca refuza sa-l lase. Merita menționat si faptul ca ei nu s-au potrivit niciodata pt ca vin din lumi complet diferite. Familia ei este foarte bogata iar el provine dintr-un mediu normal.

Situația asta mă inebuneste si cu cât mai mult timp trece cu atât am impresia ca poate doar mă amageste. Se spune ca rar un bărbat își lasa soția pt amanta dar eu vreau sa fiu excepția care schimba regula...

E amuzant...dar m.am aflat si in situatia persoanei care a judecat pe cineva ca are o relatie cu o persoana insurata..si acum ma aflu in situatia in care sunt indragostita de un barbat insurat. Eu am 19, el are 34. L-am admirat din prima zi in care l-am cunoscut..si usor usor,cunoscandu-l mai bine m-am indragostit de el...stiu ca nu ii sunt deloc indiferenta...si toti si-au cam dat seama de lucrul asta oricat de mult incerc eu sa maschez...dar nu il inteleg. Azi se poarta genial...dupa nu mai vorbim..adica daca i.as spune ca mi-e dor de el ar face cumva sa ne vedem..dar sunt orgolioasa si nu cedez.Si cand ne revedem sau vorbim pare ca nimic nu s-a intamplat ca totul e perfect. Unoeri cred ca tine enorm la mine, ca ii sunt draga ca un copil sau ca o persoana pe care vrea s-o protejeze.Nu stiu. Imi doresc sa trec peste dar sunt totally in love. Sper sa aveti un sfat bun si pt mine. Va multumesc:*

fetelor eu am 24 de ani,copilaria mea a fost una nefericita..din ce cauza pt k tatal meu s-a indragostit de de una ca voi,si mama mea nu facea altceva dekt sa planga tot timpul.nu a fost o femeie puternica poate k nici nu avea cum sa fie,nu avea unde sa plece cu 2 copii minori,si din cauza asta i-a suportat toate mizetiile.certuri ,scandaluri,batai....credeti-ma,mi=am jurat k niciodata nu o sa ma uit la un barbat insurat dekt ata ceea ce este,un barbat insurat.si acum o urasc pe aia.
asa k sfatul meu este sa va puneti in postura mea,cum m-am simtit eu ca si copil,in toata copilaria mea?e normal k dupa ce barbatul vine de la una mai tanara,mancarea sa nu i se mai para buna,sa nu mai aduk toti banii in casa,sa neglijeze familia,si sa inceapa calvarul...dak nu va ganditi la sotia acestuia...ganditiva la copii..si nu spuneti niciodata..dak nu sun eu atunci e alta si de ce sa nu fiu eu?pt k stii k nu tu esti vinovata de suferinta unui copil si a un ei mame.
va multumesc si va rog luati in considerare ce am spus mai sus

Citesc si ma ingrozesc! Nu aveti nici cel mai mic respect pentru voi!

Va scriu in calitate de sotie...Sotia unuia ca cei pe care voi ii iubiti! Norocul meu ca am aflat repede de infidelitate si l-am lasat liber sa isi poata trai "iubirea".

Acum vrea sa o lase pe ea pentru mine......Dar sotiile nu accepta resturi............

Iubiti-va mai mult!

Sunt si barbati liberi, lasati-i pe cei insurati sa stea alaturi de copiii lor!

eram pana acum cateva zile in aceeasi situatie , dar am pus piciorul in prag datorita acestui site unde mi-am expus la fel caa voi problemele si grijile si datorita sfaturilor si parerilor primite am putut lua o decizie....am fost casatorita, am 2 copilasi minori si desi am zis ca nu-mi mai deschid sufletul nimanui pentru a nu mai suferi,..... l-am intalnit pe EL care avea si sotie si copil....cu ea legasem prima data o relatie de prietenie, devenisem bune prietene, ne ajutam si ne sfatuiam reciproc.....

dupa un timp mai indelungat sotul ei mi-a marturisit ca ma vede mai mult ca o prietena.....am negat la inceput,stiam ce implica o astfel de relatie si totusi inima mea s-a deschis spre cine nu trebuia, deci a invins inima si nu ratiunea.....am petrecut un an plin de fericire alaturi de el, cu promisiuni de viitor, imi cerea la fel ca voua sa am rabdare si uite asa ma tot amageam eu ca va fi candva al meu....pan acum cateva zile cand am luat initiativa....ok ma iubesti cum zici ca nu ai mai iubit, te iubesc la fel, vrem un viitor impreuna dar nu faci nimic pentru asta....nu i-am cerut sa divorteze, el imi spunea ca va divorta si nu pentru mine ci pentru faptul ca nu se intelegeau, dar in timp am vazut ca lucrurile continuau sa fie neschimbate, se complacea in situatia data ...

si cu mine si cu ea....oricat iubesti la un moment dat esti si tu om si ai dorinte si planuri de viitor cu omul ce il iubesti iar daca esti intr-un triunghi amoros nu iti va putea oferi toate astea ca va fi mereu prins dincolo, atunci cand ai tu nevoie.....i-am spus ca il abandonez, ies din aceasta relatie care imi aduce mai multa suferinta decat fericire, o sa imi vad de viata mea,iar daca va deveni candva un om liber si va dori sa ma caute pentru ca mai are sentimente pentru mine, iar eu la acel moment voi mai simti ceva pentru el, vom vedea daca putem incepe o relatie de la zero.

nu a fost deloc usor sa iau aceasta decizie, ma doare si acum despartirea, nu prea imi geasesc locul in lume, incerc sa ma focalizez pe copilasii mei, dar sunt momente cand revin clipele frumoase cu el si atunci incerc sa ma gandesc la cat de mult sufeream cand nu era cu mine....e greu dar are efect fetelor....dragostea a fost si inca este foarte mare pentru el , dar nu ma mai las manipulata datorita sentimentelor mele......

incerc din rasputeri sa fiu tare, sa merg mai departe, continua sa ma caute, sa sune, incerc sa fiu rece sa-i arat ca sunt ferma in decizie, ii repet conditiile in care noi am putea sa mai fim un cuplu....asa ar fi corect si pentru mine si pentru sotia lui.....sa-si analizeze sentimentele reale fata de amandoua.....sa inceteze sa mai fie las,sa nu se mai ascunda dupa nemultumirile de acasa, sa se comporte ca un barbat adevarat si sa nu mai faca sa sufere doua femei....

fetelor fruntea sus, analizati-va atent sentimentele, ce va doriti pentru voi si luati atitudine!!!!multa intelepciune va doresc tuturor!!!!

..keep it movin':)

Nimic nou fata de ce s-a spus mai sus, numai ca durerea e cu atat mai mare cu cat sotia lui e prietena mea si prietenul meu e fost coleg si prieten cu el.

Il cunosc de vreo 4 ani si de vreo 3 traiesc chinul asta. Ne vizitam, suntem prieteni, iesim impreuna, mergem in vacante impreuna. Insa acum 3 ani ne-am dat seama, eu si sotul prietenei mele ca exista o foarte puternica atractie intre noi. E de ajuns sa ne privim, ca sa stim ce gandim si ce simtim.

Alaturi de el traiesc niste sentimente de nedescris, ma simt fericita si impacata. Dar in acelasi timp stiu ca nu va fi niciodata al meu. Nu stiu daca avem acest curaj, sa luptam pentru dragostea asta. Si de multe ori imi spun ca am sa-l uit, ca vreau sa imi reprim sentimentele, insa el face parte din viata mea, din viata noastra. Nu stiu ce va fi, poate ca ma voi casatori si eu si vom continua sa ne vizitam ca si pana acum, dar in mod cert iubirea nu va disparea.

Si inca ceva, toata lumea stie ca noi doi nu ne suportam, ne contrazicem mereu, dar de fapt ne atragem ca un magnet. Chiar si la inceput, cand ne-am cunoscut, nu il suportam, mi se parea ingamfat, dar in timp am descoperit ce suflet sensibil are. Iar chestia cu contrazisul e un atu in favoarea noastra.

Of, Doamne ce complicata e viata asta, de ce nu putem alege pe cine sa iubim si trebuie sa suferim? Am nevoie de un sfat, nu am cu cine sa vorbesc despre asta si uneori simt ca am ajuns la capatul puterilor. Daca cineva ma poate ajuta, v-as multumi din suflet!

iubesc ,iubesc dar fara sa se intimple ceva intre noi.il iubesc pe seful meu in secret si banuiesc ca si el ma iubeste nu am curaj sa ii spun dar si el face multe lucruri sa imi demonstreze ca ma iubeste.nu am avut niciun fel de relatie dar simt in privirea lui toata dragostea ce m-io poarta.ce sa fac cum sa procedez ca amindoi suntem casatoriti .unde mai pui ca sunt si mai mare cu 5 ani ca el.va multumesc astept raspuns

sunt pe jumatate in aceeasi dilema ...iubesc un barbat care este intr-o relatie cu o tipa de 3 ani.

Noi suntem intr-o relatie de 1 an ,pana acum 1 sapt totul era perfect nu a existat nicio cearta ,niciun repros ...nimic[in afara de supararile mele ca nu se desparte de tipa..dar niciodata nu am facut cearta din asta]...

si cum spuneam acum 1 sapt a existat un prieten "binevoitor"de a al lui care a anuntat-o pe tipa X ca el are o relatie cu mine...m-a sunat aia am discutat ,intr-un final am lamurit-o ca noi suntem colegi de facultate si ca vorbim destul de mult dar nu e nimic altceva intre noi..

nu am avut curajul sa ii spun ca sunt cu el...seara ei au avut o cearta ,el i-a spus ca da este cu mine dar ea insa nu a acceptat sa se desparta de el,a luat pastile i s-a facut rau, au ajuns pe la spital si etc...

au trecut vreo 3 zile si eu am hotarat sa rup legatura cu el doar ca sa nu ii mai pun pe ei in situatia asta..dar nu sunt bine deloc..ma suna in fiecare zi ,vorbim ore in sir la telefon,,imi spune ca ma iubeste dar in acelasi timp imi povesteste de tipa...

nu stiu ce sa fac ...el imi spune ca nu va renunta la mine...

un sfat va rog

asta sa antamplat cu 3 luni in urma . eu fiind casatorita si cu 2 fete mari 18 si respectiv 20
.lam cunoscut in italia unde locuiam an chirie
e mai mic ca mine cu 3 ani dar nu asta conteaza cred eu
el este de 9 ani in italia dar cu o sotie si un copil an romania

pana an prezent eu sotul nu lam anselat niciodata pana nu lam antalnit pe .... el tine mereu legatura cu fam lui dar mereu se cearta cu sotia la tel

eu pot spune ca nu lucrez traiesc de pe bani lui nu mia reprosat niciodata nimic dar nu stiu ce sa fac
as pleca acasa an romania dar gandul ca va fii departe de mine nu ma lasa

antre timp a aflat si sotul de lagatura mea ,reprosuri si multe .... dar an final A sp ca ma iertat dar nu cred nu stiu ce sa fac iubesc persoana de langa mine dar an acelasi timp o si o temere ca el nu asi va parasi nevasta niciodata si eu atunci ce o sa fac o sa raman si fara el si fara sot
de tinut la mine pot sa spun ca tine se vede prin lucrurile pe care le face dar el nu prea spune te iubesc el mereu spune ca asta trebuie sa simt eu nu trebuie sami spuna

nustiu ce sa fac datimi un sfat as vrea sa fie al meu pt totdeauna dar nu pot sai cer sa divorteze cu toate ca sotia lui cred cal tine numai pt banii care ai trimite saptamanal acasa dar tot nu e multumita sp ca nui ajunge 200 de e la saptamana scuza fiind copilu care este bolnav de asma si ca ar costao f mult medicamentele dar eu nu o cred dar tac si nui spun nimic .Datimi un sfat .

As vrea sa fie al meu .Credeti ca siar lasa sotia .Dar asta nu vreau sa io cer eu sau sa ancerc