exista sau nu atractie intre noi?

 
?
buna seara.

acum doi ani am cunoscut un barbat cu care a trebuit sa colaborez. Ne-am simpatizat, ne-am acceptat si ne-am inteles din mers. Initial a fost extraordinar de incantat de relatia dintre noi, se bucura enorm cand ne revedeam, chiar avea obiceiul sa se opreasca in trafic, acolo unde era posibil, si ma saluta. era extraordinar de entuziast.

A inceput timid initial sa-mi trimita cate un mail din acela comun, ulterior ajunsese sa-mi ureze weekend placut. Ma suna constant sa ma intrebe cum ma simt, ba chiar a ajuns sa-l deranjeze ca nu l-am salutat intr-o seara, cand nu l-am vazut. Ajunsesem sa discutam destul de des. L-am intrebat daca-l deranjeaza atitudinea mea foarte deschisa si dornica de a discuta despre orice. Nu, din contra a fost raspunsul lui. Eu ma bucuram de toata atentia, dar nu ma gandeam la el altfel decat la un barbat casatorit si cu ceva ani mai mare decat subsemnata. La un moment dat, din nu stiu ce motiv, lucrurile s-au schimbat. Totul a incetat. N-am reusit sa inteleg schimbarea lui de directie, am pus pe seama discutiilor din familie. Oamenii nu pot accepta ca poate exista conexiune intre barbati si femei relatii de prietenie, de afectiune. In momentul in care am intrebat ce s-a intamplat, am primit raspunsuri evazive, insa intr-un moment de deschidere am intrebat din nou: de ce acum vin doar eu spre tine, am gresit cu ceva? RAspunsul a fost: asta am vrut sa aflu si anume daca vii tu spre mine. Bun, am zis, am demonstrat ca vin spre tine fara sa ma gandesc, asta insemnand ca-mi pasa de tine si de relatia dintre noi. El a fost cel care a stabilit din start limitele dintre noi, astfel incat sa nu cumva sa inteleg altceva. L-am asigurat ca sunt de acord si ii respect decizia. Am presupus, la un moment dat, ca el ma place si altfel si s-a retras cand a constientizat ce se intampla. Eu, disperata ca pierd un om cu care am discutat mai multe decat cu oricine altcineva, in loc sa-i acord liniste, fuguta dupa el. Culmea este ca nici nu ma lasa sa ma apropii de el nici nu-mi da pace. Ma chinuie asa dar probabil ca nu realizeaza. Desi intial nu si-a pus problema, ulterior a ajuns sa ma intrebe de fapt ce doresc eu de la el. Cjiar m-a blocat cu intrebare asta, parca ar fi fost o fecioara care se temea sa nu fie rapita, dar parca i-ar fi placut ideea. I-am cerut sa redevina cel pe care-l apreciam eu, sa-mi trimita din nou mesaje, sa discutam asa cum o faceam. Mi-a multumit pentru intelegere si mi-a recomandat sa am rabdare. I-am spus ca e pacat sa se strice relatia asta, mi-a spus ca orice relatie are atat suisuri cat si coborasuri.Chiar nu inteleg concret ce se intampla. Cat de greu poate sa fie sa-mi spuna ce se intampla cu el. As intelege, as accepta chiar si o ruptura, dar vreau sa stiu ce se intampla. Am banuit ca ii este teama de posibila afectiune care s-a dezvoltat intre noi. Poate chiar atractie. Culmea este ca toata atentia lui mi se parea fireasca pana n-am mai avut parte de ea. Atunci am realizat cat de mult imi lipseste. Acum nu mai trimite mail-uri, nu mai suna, nu mai intitaza discutii si se justifica ca este foarte ocupat. La primele sarbatori dupa ce ne-am cunoscut a venit cu un cadou la mine si si-a exprimat speranta ca o sa-mi placa. Evident ca mi-a placut. Cui nu-i place sa primeasca cadouri? Si eu i-am facut atunci si cu fiecare ocazie pe care am avut-o. El e incetat. De 8 martie nu era in localitate, dar si-a exprimat gandurile spunandu-mi ca i-ar fi placut sa-mi aduca un buchet de flori. Am apreciat chiar si intentia. Nu i-am fortat mana, am inteles ca este un om responsabil, cu foarte mult de munca, dar imi lipsea. Sunt un om foarte deschis si spun ce simt. Imi lipseau discutiile dintre noi, imi era dor de el si ii spuneam. Parca mai tare se inchidea. Acum parca se cenzureaza, parca fuge si nu inteleg de cine? De mine fuge sau de el? Este un om bun, cald, un bun prieten si de aceea vreau sa inteleg ce se intampla. Mesajele sunt mixte, limbajul corporal il tradeaza, dar eu sunt subiectiva si nu vreau sa-mi dau un raspuns. Imi doresc raspunsurile avizate ale specialistilor si nu numai. multumesc anticipat.

Citind intreaga poveste, pare sa rezulte din modul cum s-au derulat evenimentele ca in relatia voastra exista o tatonare reciproca a limitelor.

Tu pari mai preocupata de aceasta relatie decat el, dar mai ales de un posibil sfarsit. "Incertitudinea" pe care o simti pluteste in intreg continutul textului, foarte coerent si atent elaborat.

Faptul ca nu iti cunosti prea bine propriile nevoi se reflecta in maniera in care iti negociezi granitele cu o alta persoana cand te lasi sedusa de atentia pe care un altul ti-o acorda.

Cand celalat se retrage un pas, tu te avanti spre el cumva reflex, in virtutea propriilor nevoi pe care le simti atunci nesatisfacute si nu ma vezi realitatea celuilalt.

Lasa-i un timp de gandire, asteapta ca si el sa vina spre tine. Daca lucrul asta nu se va intampla, accepta faptul ca nu toate relatiile pe care ni le dorim, le si putem avea. Succes.

Oana Serbescu
life coach


Alte raspunsuri date de Oana Serbescu

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/10309

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
H
s
e
B
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie