Povestea mea incepe in urma cu 3 ani cand am cunoscut un baiat mai mare cu 4 ani decat mine.M-am indragostit de el si am injus in timp sa il iubesc mai mult decat pe mine.Jumatate din relatia noastra...care a durat 2 ani si jumatate a fost numai scandal si neintelegere. El ma ignora si nu imi acorda atentia pe care mi-o doream eu.Pe mine ma scoteau din minti gesturile lui si ajunsesem sa recurg la gesturi extreme pentru a-l determina sa se poarte altfel.
Am vrut sa ma omor pentru ca nu imi vedeam viata fara el.Am trait momente urate si ma chinuiam sa inteleg de ce se poarta asa cu mine...plangeam in ficare zi. Cred ca am facut un fel de depresie pentru ca nu mai suportam pe nimeni si imi acuzam parintii pentru ceea ce mi se intampla. Toata lumea ma invinuia pe mine insa in mintea mea eu stiam ca il iubesc si nu mi se parea ca fac nimic. Uneori tipam la el si ajungeam in momente in care nu mai reuseam sa imi controlez furia pentru ca ma simteam un nimic in fata lui.
Acum ma jigneste si ma face in tot felul...nu imi sufera familia si nici prietenii si tot ar vrea sa ma impac cu el.Acum imi zice ca ma iubeste apoi incepe cu vechiile probleme.
Va rog sa ma credeti ca nu mai stiu ce sa fac si cu cine sa mai vorbesc.Simt ca nimeni nu ma intelege si...as vrea sa stiu ce e de facut in cazul meu.
Eu sunt optimista si cred ca pot face orice imi propun, insa ideea este ca nu stiu ce este de facut.
Va rog nu ma judecati ....multumesc anticipat.
buna, nimeni nu te va judeca aici, poti sa stai linistita.
In situatiile in care un cuplu are mai multe momente de tristete, furie, certuri, conflicte , decat clipe armonioase, de respect, crestere si dezvoltare, si totusi ei sustin ca se iubesc, cel mai probabil este vorba de o deficienta grava de comunicare.
Este posibil - dar numai daca va doriti amandoi sa sprijiniti relatia - sa faceti terapie de cuplu, unde veti invata - fie sa traiti fericiti impreuna, fie, eventual, sa realizati ca este o relatie disfunctionala, dar pe care o veti putea incheia cu seninatate, intr-un mod sanatos, ramanand eventual amici si cu cele mai bine intentii unul fata de altul.
Iti urez sa iei cea mai buna decizie pentru voi 
Luminita Codrescu
psiholog - psihoterapeut
18 ani
Varsta pe care o ai este in general caracterizata de instabilitate emotionala si de frustrarea ca nenumaratele intrebari au putine raspunsuri. Faptul ca relatia ta merge intr-o directie gresita poti sa-l vezi ca pe un prilej de a trage linie si a vedea ce ai invatat din ea. Tine cont ca tot ceea ce ti se intampla face parte din ceea ce vei fi mai tarziu,adica mai matura,mai experimentata.
Spui ca ai 18 ani,ai terminat liceul,ai luat bacul? Sau esti in clasa a 12-a? Ce planuri ai pt viitor? O relatie terminata nu inseamna o viata terminata. Exploreaza-ti optiunile,implica-te in activitati noi! Succes!
Post new comment