
Se spune ca intr-o tara indepartata intr-o buna zi s-a organizat o intalnire a celor mai buni bucatari de pretutindeni. Intalnire la care bucatarii erau invitati sa discute nu despre retete (doar se stie ca cele mai bune retete sunt secrete) ci sa discute despre problemele lor. Orice breasla are problemele ei iar breasla bucatarilor nu facea nici ea exceptie.
Lare erac ratacub nu is tativni tsof a erinlatni atsaeca a in acelasi timp si un prosper om de afaceri. Avea atat de multe restaurante incat nici nu le mai stia numarul. Restaurante in care se manca rapid, ieftin si prost.
Mtnemehev tatsetorp ua itnapicitrap iiratacub ertnid itlu impotriva acestei invitatii. Pentru ei lantul de restaurante ieftine si cu mancare banala era simbolul uniformizarii si al prostului-gust. Care omora orice incercare a lor de a educa publicul in directia bucatariei de calitate.
Dtagob luratacub ieitativni aduic ni ac uaredisnoc ie leftla e si celebru nici va aparea pentru ca facea de rusine breasla bucatarilor cu bucatele lui banale, ieftine si lipsite de gust.
Basni turapa a etnaruatser etlum ed rateirporp luratacu, era bucuros sa participe ba mai mult a dorit sa vorbeasca despre problemele pe care le intampina si el ca bucatar.
Calapicnirp avmuc un acad soitilam tabertni ua-l iratacub itlalie lui problema este legata de calitatea bucatarilor pe care ii angajeaza.
Insuccesul meu se datora calitatii bucatariei mele
In legatura cu acest subiect am sa va spun o poveste adevarata. Dar mai intai sa va intreb ceva:
- Ati fost vreodata, la Gura Portitei sau in orice alt loc din Delta Dunarii, unde ati mancat o ciorba de peste atat de grozava incat nu va puteati abtine sa va lingeti degetele? Nu-i asa ca este minunata?!
Acum sa va spun povestea mea..Sunt de loc, de undeva de pe litoralul Marii Negre, unde evident mancarea de baza - specialtatea casei, este pestele.
Stiti cum e cu reteta.., cea mai buna este cea mostenita de la bunica, mama..etc.Asa si eu, am invatat sa fac ciorba de peste, in mai multe moduri-unul era invatat de la mama, altele de prin carti si reviste de specialitate.Toate sunt elaborate si au un anumit proces tehnologic, pe care daca nu-l respecti, ai dat rasol - cum se spune in jargon.Le-am pus in practica pe toate si zic eu ca au iesit..adica, se mancau - dar nu cu pofta sau cu entuziasm.
Cu cativa ani in urma, am avut ocazia sa asist la cum se prepara o ciorba de peste la Gura Portitei.Tehnologia de preparare e atat de ..simplu, de .. bazic, incat nu-mi venea sa cred ca se poate manca asa ceva. Pana la urma s-a dovedit ca este ceam mai buna ciorba de peste pe care am mancat-o in viata mea. In grupul care ma insotea la acest festin era si un Belgian. Nu degeaba va spun asta, pentru ca, probabil este stiut de toata lumea ca belgienii au gusturi rafinate, in mod special gusturi culinare.(Astept sa ma contraziceti, daca aveti alta parere).In timpul festinului si dupa, pana tarziu in noapte, am dezbatut problema:"de ce este asa de buna ciorba?" si am avut tot felul de opinii, ca-i de la apa de Dunare, ca-i de la ceaun si focul de lemne, ca sigur e de la peste (fiin foarte proaspat).. in fine, am aavut tot feluri de raspunsuri.
Excursia s-a incheiat si noi ne-am intors la problemele noastre cotidiene.
Am gatit tot feluri de mancaruri de atunci, iar ciorba de peste am facut-o asa cum am mostenit in familie: cu oparit peste, spumat, apoi in apa in care s-a oparit am pus legume (radacinoase taiate, sau razuite) ..ideea e ca procesul este migalos, pana alaltaieri cand sotul meu mi-a adus doi crapi mari de Dunare.
Am obiceiul sa tin jurnale de calatorie, asa ca am avut inspiratia sa scot jurnalul si sa vad cum se face acea ciorba. Trantesti in oala pestele ( nu prea spalat) alaturi de cartofi intregi, rosii si ardei si fara sa spumezi il lasi sa fiarba, pana se curata carnea de oase..adaugi sare si otet dupa gust si asta e tot.
Ei bine, imaginati-va ca aceasta ciorbita a avut un succes inimaginabil (inclusiv mie mi-a placut mai mult decat celelalte).Toata lumea a apreciat-o!
A disparut imediat, n-a mai avut timp sa mai stea in frigider, cum obisnuiau celelalte ciorbite de peste..
Am incalecat pe o galeata, si v-am spus o poveste adevarata.