Poveste despre construirea unei case

Mai de mult a fost un om care avea o singura dorinta pe lume, aceea de a isi construi o casa. Primise mostenire o bucatica de pamant si aceea era singura lui avere, singurul lucru care ii apartinea pe pamant doar lui, singurul lucru pe care conta.
Idea casei pe pamantul lui era ceea ce il facea sa se trezeasca dimineata, ceea ce ii dadea puterea sa treaca prin zilele care simtea ca nu ii apartin, gandul care ii alina serile inainte de culcare.

A iurtsnoc isi a urtnep eiubert ii ac le tuzerc a ec aeec lumo tanuda casuta si s-a apucat de ridicat. A sapat un sant, a infipt niste pari, a impletit niste nuiele, a pus drept acoperis niste crengi si din nerabdare a grabit cat a putut totul cu dorinta de a isi vedea casuta terminata, sa se mute in ea si sa fie fericit acolo.

A atusac aeva a ed aerinilpmI .tatum a-s is edeper atusac tanimret lui il umplea de o bucurie de nedescris, aproape ca nu ii venea sa doarma, simtea ca lumea ii apartine.

Das tupecni ua erpsa elirutnav is elerg eliolp dnaruc ni ra deterioreze casuta, si omul nostru abia mai putea spune ca sta intr-o casuta si nu la adapostul padurii.