A fost odata ca niciodata un pui de mic si fragil de randunica care privea cu spaima la lumea colorata si zgomotoasa din jurul cuibului sau. Statea ascuns in cuib unde incerca sa nu faca zgomot si de unde nu iesea aproape niciodata. De altfel, din teama de lumea din jur invatase foarte tarziu sa zboare si aceasta doar la insistentele parintilor lui. Pe langa lumea amenintatoare din jurul sau mai era terifiat si de legendele despre Marea Calatorie.
Alupmit tot lovirf csepiric el elenudnar erac ep ednegel elec puilor lor, despre Calatoria pe care orice randunica o face atunci cand vine vremea, atunci cand vara se sfarseste si iarna bate la usa.
Pas dnacrecni sarter etraof aiart acinudnar ed urtson luiu inteleaga ce se intampla in jurul sau. In plus incerca permanent sa nu se gandeasca la Marea Calatorie, despre care auzise ca trebuie sa zbori incontinuu zile si nopti, in care unele randunele epuizate mor in zbor iar altele se prabusesc si se ineaca in mare.
Garubrocs acim o iul rolitnirap iulubiuc aereiporpa ni esisa in care isi petrecea ascuns cea mai mare parte a timpului incercand sa isi controleze frica.
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
m-am regasit in povestea randunicii
m-am regasit in povestea randunicii 110%.
Poate ca ar trebui sa citesc mai multe povesti de acum incolo.
porumbei calatori
mi-a facut foarte bine povestea, pacat ca n-am citit-o mai demult ..dar niciodata nu e prea tarziu...cred ca o sa le-o arat si parintilor mei. de curand priveam porumbeii calatori care au ales de cativa ani sa ramana iarna la piata din fata blocului meu, si ma gandeam daca e indradevar o alegere buna..da au ce manca, ce bea...dar indura frigul si uneori viscolul, zapada si atunci apar regretele..o parte din mine care nu e de acord cu decizia pe care am luat-o eu si imi pune bete in roate ca sa nu mai strang firmituri de paine si ce mai am nevoie sa indur frigul sperand ca ma voi razgandi si voi face pana la urma Marea Calatorie...dar chiar daca a inceput din nou sa ninga, va vedea acea parte din mine in curand primavara
Parere
Tu si cu Alina aveti niste povesti minunate . Felicitari
re: povesti minunate
Multumesc mult pentru cuvintele frumoase, ma bucur din suflet ca va plac.
foarte misto povestea si ma
foarte misto povestea si ma regasesc in povestea randunicii. si mi-e mi-a fost teama de marea calatorie, mi-era de teama ca nu mai vroiam sa ma ridic din pat si incepuse viata sa mi se para ireala. si eu mi-am gasit propriul mod de a imi trai viata cu totul altfel decat au vrut ai mei si e ok asa. chiar multumesc din suflet pentru povestea asta
Randunica
Randunica a facut oare ce trebuia sau nu ? S a izolat de grup, a ales sa traiasca singura.decizia randunicii de a ramane acolo a fost inca o retragere din partea "marei calatorii" numai.
Ezitam sa luam decizii cand trebuie...iar cand luam deciziile e prea tarziu deja.
Randunica noastra nu s-a izolat de grup
Multi dintre noi, chiar si in calitate de parinti, uneori gresim impunand-ne drumu firesc pe care ar trebui sa-l parcurga odraslele lor. A, ca indicam micii pasi pentru a nu se abate de la drumul bun in viata e cu totul altceva, dar fiecare suntem o persoana unica din momentul in care suntem conceputi..si avem propria noastra cale, misiune si nu al altuia.
Randunica noastra a ales sa-si croiasca propriul ei drum, fiind raspunzatoarea pentru acest drum.
Ma regasesc in aceasta
Ma regasesc in aceasta poveste foarte mult, pentru ca si eu, ca si aceasta randunica, refuz de multe ori sa fac un anumit lucru doar pentru ca asa trebuie, ca asa se face, doar pentru ca trebuie sa ma aliniez la ceea ce spune lumea ca e bine. Si nu refuz pentru ca vreau sa fiu altfel, ceea ce in lumea de azi mi se pare ca nu e bine deloc, ci pur si simplu pentru ca ma simt ok cu deciziile pe care le iau eu. Exemplul care imi e cel mai la indemana este urmatorul: toata lumea se streseaza pentru mine ca sunt singura si ca nu am un prieten. De ce e asa putina lume stie, insa toata lumea se inghesuieste sa imi faca "lipeala" cu cineva, mai mult decat atat, sa ma vada si pe mine maritata. Ce ma deranjeaza cel mai mult e faptul ca majoritatea celor care fac asta nu au niste casnicii fericite, dupa parerea mea, deci nu cred ca sunt cei pe care as putea sa ii iau drept modele, si sa imi doresc o casnicie ca a lor, care e mai mult o caznicie
. Nu inteleg de ce trebuie sa fac ca ei, de ce oamenii impun cumva si altora sa fie ca ei, de ce trebuie sa fim toti aliniati si nu cumva sa iesim din rand, sau sa refuzam sa intram in el, ca ... ni se taie craca de sub picioare, sa raman in ideea povestii 
Randunica
Acuma ziceti si voi?!?
Nu ai cum sa nu iubesti randunica!
I know I do!
Foarte frumoasa povestea Victor, sincere felicitari!