fost odata ca niciodata o mama arici care in perioada de inflorire a dat nastere la mai multi puiuti de arici. In zona in care isi ducea traiul viata era dificila, iar hrana se procura cu greutate. Astfel ca mama arici trebuia sa plece dis-de-dimineata pentru a aduce mancare familiei ei, iar puiutii de arici ramaneau singuri in vizuina pana ce ea se intorcea.
Intr-una din zile cand puiutii erau singuri, unul dintre ei mai nazdravan si fara stare, tot topaind si jucandu-se s-a rostogolit din vizuina si a ajuns singur in mijlocul padurii.
Petnaseretni irurcul ed emitlum o erudap ni tisag a icira ed lutuiu cu care se putea juca, asa ca, la inceput nu l-a deranjat catusi de putin ca se afla intr-un loc nou si necunoscut.
Ta dnac rai ,aniuziv ed tatrapedni a-s lutuiup es-udnacuj to obosit s-a instalat pe un petic moale de muschi si a adormit fara grija locului in care se afla. A doua zi cand au mijit zorile ariciul cel mic s-a trezit cu burtica ghioraind de foame. Oare unde o fi mamica sa imi dea de mancare?!? De ce nu e aici langa mine? De ce m-a abandonat?!?
Ptatuac a-is ,tomogz tucaf a ,snalp a ,tagirts a icira ed lutuiu casuta, dar fara succes, era singur singurel in padurea ce parea nesfarsita si amenintatoare.
da..ultima oara acest arici
da..ultima oara acest arici l-am vazut intr-un grup de animale care erau si se simteau la fel ca si el
s-au unit avand un lucru un comun:dezamagirea si singuratatea...sunt convinsa ca impreuna vor reusi sa accepte si sa se impace cu trecutul lor si cred ca vor forma o familie unita fiindca au decis fiecare sa faca un pas inainte numai prin faptul ca s-au acceptat unii pe altii..
Ar fii ideal ca in loc sa stam si sa judecam faptele altora sa ne facem noua personal o analiza si cel care nu a avut parte niciodata de o dezamagire sau esec pe orice plan:profesional sau personal sa ridice mana sus.
Te salut,
Alina
ariciul nimanui
ultima oara ariciul era mort. a ales un destin mai bun decat rahatul asta pe care voi il numiti viata. si ptr ca era un arici prost, a murit singur, fara sa mai ia si pielea vulpii din padure.
hai sa nu ne mai amagim. c'est la vie, vorba germanului. in viata asta nu e loc de mila sau de sentimente.
interesul, e tot ceea ce primeaza. asta ar trebui sa fca psihoterapeutii. sa ne invete cum sa ucidem, pe noi, aricii, sau sa ne lase sa murim in voie. restul? bani luati de la prosti.
ariciul...prost
mm...oare daca ar fi luat pielea vulpii nu ar mai fi murit singur?...si interesul asta...ce inseamna el? bani, faima...acumulare de resurse pentru a diminua sentimentul de singuratate, abandon poate..pentru a da un sens..deci interesul, oricare ar fi el, e tot legat de sentimente... daca ariciul ar invata sa ucida, ar insemna sa invete sa se prefaca ca el nu mai este arici ci altceva..pare tentant, dar ariciul va stii undeva in adancul lui adevarul..si va consuma multe resurse pana va obosii..nu cred ca ar fi un arici fericit indiferent de cat va acumula. un arici fericit cred ca este un arici care se poarta ca un arici, asa cum este el, care se accepta si este mandru de cine este indiferent de parerea altora...daca vulpile aleg sa il insele, treaba lor..mai sunt multe alte animale in padure, chiar si alti arici....pana la urma ariciul nu are nevoie de nimic altceva decat de instinctele, sentimentele,valorile, puterile si slabiciunile sale arici-esti, cu care poate construi multe.
ariciul abandonat
Cred că niciodată nu suntem abandonaţi, ci noi alegem să ne simţim aşa. Avem nevoie să ne simţim abandonaţi, ca să putem spune că nu merităm să fim iubiţi, că nu ne va iubi nimeni, niciodată. Şi povestea asta rezonează cu sufleţelul meu mic şi abandonat de toată lumea
. Sper că ariciul va începe să-şi dea seama cum merg lucrurile şi, dacă are noroc, curând nu se va mai simţi abandonat.
re: ariciul abandonat
Din cate vad eu din comentariul tau tu deja esti muult mai avansata in opinii decat ariciul din poveste, deci in mod evident te afli pe drumul spre implinire. Ma bucur mult ca ariciul ti-a spus ceva.
auzisem ca vulpea se numara
auzisem ca vulpea se numara printre putinele animale suficient de sirete pentru a izbuti sa ucida un arici... intorcandu-l cu burtica in sus si spintecandu-i carnea odata ce acesta sade neajutorat pe spate. Poate ca vulpea i-a oferit ceva ariciului in schimbul adapostului primit...i-a oferit sansa de a se bucura in continuare de el, nerapindu-i darul vietii. Nu multi arici sunt atat de norocosi.
re: i-a oferit sansa
Corect. Iata ce recadrare faina, pe principiul mereu se poate mai rau si sa vedem jumatatea plina a paharului. Sunt convinsa ca daca ariciul s-ar fi gandit si asa, in loc sa se concentreze doar pe partea negativa, s-ar fi simtit ceva mai bine.
Ii voi scrie o scrisoare, cine stie, poate ii vor fi de ajutor aceste noi informatii.
Multumim Cosmin (eu si ariciul)
pentru punctul de vedere.
Da, ultima oara cand am
Da, ultima oara cand am vorbit cu el, se straduia din rasputeri sa scape de tzepi. Si-a dat el seama ca de-asta nu-l imbratiseaza nimeni.
re: se straduia
Ma bucur mult sa aud ca este pe calea cea buna.