Poveste despre un lustragiu si o profetie implinita

A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru.

Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.

Lamerc iamun aesolof ,aecaf ec aeec ni tupecirp are urtson luigartsu de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.

Ied tibesoed iam ,uon tneilc nu le al tirpo a-s asni iz o-rtn ceilalti care l-a intrebat prietenos: "Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?"

Ciinmod ertnid lunu icin ,inemin esesups i-un tperd i-e aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.

"Piti as telfus tuva ua-n etaop uas enit ed asap el un etao spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu, un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite. Crede-ma, aceasta e meseria mea, sunt expert in crize, stiu ce vorbesc."