[apãrut în Capital.ro]
Opacitatea guvernantilor a facut ca, pana acum, sa nu se recunoasca profesia liberala de psihoterapeut
Suntem o societate cotata la un nivel infantil de dezvoltare, deoarece romanilor nu le place sa ia decizii, sa-si asume responsabilitati si sa-si tina sub control emotiile. Aceasta este imaginea desprinsa din studiile intreprinse de specialisti asupra stadiului de dezvoltare comportamentala la nivelul tarii.
Starea de “copilarie” a natiunii romane explica toate problemele politice si sociale cu care ne confruntam. Lipsa de maturitate se reflecta deopotriva si in activitatea economica. Dovada relatiile conflictuale si slabele performante in munca inregistrate in foarte multe companii din Romania. Liderii vizionari incep sa acorde tot mai multa atentie comportamentului oamenilor si sa investeasca in programe de dezvoltare personala, axate pe constientizarea conflictelor interioare si a motivatiilor interne. Unii chiar recurg la serviciile psihoterapeutilor pentru recrutarea personalului sau crearea unor valori culturale, de lucru si cooperare, in cadrul echipelor de lucru. Demersurile sunt inca sporadice in Romania, pentru ca, pe de o parte, managerii nu recunosc rolul si importanta extrem de mare a inconstientului in gandirea si actiunile oamenilor, iar pe de alta, domeniul psihoterapiei se afla intr-o faza incipienta de formare. “In Romania, numarul psihoterapeutilor este insuficient fata de cel considerat ca fiind un minimum necesar”, apreciaza Ileana Botezat-Antonescu, presedintele Federatiei Romane de Psihoterapie (FPR). Daca ar fi sa ne raportam la tarile Uniunii Europene, ar trebui sa existe 11.000 de psihoterapeuti, adica de 20 de ori mai multi decat avem formati si certificati pana in prezent.”
Activitatea de psihoterapie a existat si inainte de 1989 si s-a dezvoltat destul de mult dupa, fara sa fie insa reglementata sau definita clar ca ocupatie. Ileana Botezat-Antonescu spune ca membrii FRP fac demersuri de legiferare a profesiei de foarte multi ani, dar mereu s-au lovit de opacitatea reprezentantilor institutiilor oficiale care nu au inteles de ce este nevoie de recunoasterea psihoterapeutilor, daca exista psihologi si psihiatri. Eugen Papadima, psihanalist si presedinte al comisiei profesionale de acreditare si certificare FRP, explica: “Psihoterapia este o profesie in sine si nu se poate dezvolta decat total independent, uneori chiar in opozitie cu profesia de medic sau cu cea de psiholog. Un psihiatru sau un psiholog nu au cum sa dobandeasca automat sau in urma unei pregatiri numai teoretico-universitare si competenta de psihoterapeut. Doar dupa 20.000-30.000 de ore de practica se poate vorbi, in cazul unei persoane cu talent si vocatie, de dobandirea, cu adevarat, a artei, a mestesugului psihoterapeutic.”
Chiar daca reglementarile legale intarzie sa apara, FRP a implementat normele europene de formare si de certificare pentru aceasta ocupatie. De curand, a facut toate demersurile necesare pentru ca psihoterapia sa fie cuprinsa, ca ocupatie de sine statatoare, in nomenclatorul “Clasificarea ocupatiilor din Romania”. Recunoasterea profesiei liberale de psihoterapeut ar insemna nu doar o aliniere la practicile europene, cat mai ales o masura necesara pentru a stopa proliferarea celor care se pretind psihoterapeuti si pun in pericol sanatatea oamenilor. “In anul 2003, federatia noastra a fost acreditata de Asociatia Europeana de Psihoterapie, ceea ce-i ofera dreptul de a elibera Certificatul European de Psihoterapeut”, aflam de la presedinta FRP. Acest certificat ofera garantia ca detinatorul lui are pregatirea minima necesara de a practica meseria in oricare din tarile Uniunii Europene.”
Ai nevoie de “nervi tari” pentru a deveni psihoterapeut
In Romania sunt acum 22 de persoane care detin Certificatul European de Psihoterapeut. Acestia au fost si cei care au pus in functiune sistemul de formare si de certificare a psihoterapeutilor din Romania. FRP a instituit standarde de certificare recunoscute in UE. Pregatirea unui psihoterapeut nu se poate efectua decat in cadrul scolilor de specialitate deschise de asociatiile autorizate de FRP si dureaza intre patru si sapte ani, in functie de progresul individual in formare si de profil. Fiecare asociatie isi are propriul program de formare autorizat, care consta, de regula, in cel putin 150 de ore de “cunoastere personala” (psihoterapie de formare), parcurgerea a cel putin 400 de ore de instruire teoretica in psihopatologie si in scoala de psihoterapie aleasa, plus efectuarea a cel putin 200 de ore de supervizare asupra practicii clinice a candidatului.
Conform regulilor stabilite de FRP, nu se pot inscrie la aceste programe de specializare decat persoanele cu studii superioare in psihiatrie sau in alte specializari medicale, in psihologie, sociologie, precum si in alte domenii umaniste asimilabile, dar numai daca fac dovada ca au absolvit un curriculum minimal in domeniu si ca au experienta clinica sau practica de trei-cinci ani in cadrul unei organizatii in care au avut de-a face cu probleme legate de sanatatea mintala. “In psihoterapie exista doua niveluri de certificare”, explica dna Botezat. Primul da psihoterapeutului dreptul de practica numai cu supervizare din partea unui psihoterapeut certificat. Doar al doilea nivel de certificare permite practica independenta a profesiei. Sistemul extrem de riguros de formare si certificare duce la o triere serioasa a candidatilor. In acest moment, lucreaza sub supervizare 569 de psihoterapeuti.”
Programul nu numai ca este dificil din punctul de vedere al formarii, dar implica si investitii substantiale. Un an de studiu costa in medie 400 de euro. Nici piata nu incurajeaza prea mult orientarea spre aceasta profesie. Inca sunt putini romanii care apeleaza la serviciile psihoterapeutilor. Nu exista nici educatia pentru astfel de servicii, dar nici preturile nu sunt la indemana oricui. “Pretul unei sedinte se discuta de la inceput. Exista un acord intre psihoterapeuti ca plata pe o luna a sedintelor sa nu greveze important nivelul de trai al clientului. In general, pretul reprezinta o zecime din venitul lunar”, apreciaza Ileana Botezat-Antonescu. Studiile efectuate dupa anii ‘90 au aratat ca probleme ale sanatatii mentale, cum ar fi depresia, sunt mai frecvente printre oamenii saraci.
Studiile arata insa ca schimbarile sociale rapide si urbanizarea in tarile in dezvoltare au condus la cresterea ratei problemelor de sanatate mentala. Asa ca, vrand, nevrand, oamenii ajung sa apeleze la un specialist. “Multi vin si pentru ca-si dau seama ca este nevoie de o schimbare in viata lor, dar si pentru ca doresc sa-si imbunatateasca performantele”, ne impartaseste din experienta de psihoterapeut Marius Lumpan, senior consultant la Barnett McCall Recruitment. Unii vor sa-si optimizeze viata personala sau sunt prea tineri si cauta raspunsuri la problemele sau dezechilibrele pe care le poate determina gestionarea mai multor joburi, concomitent. Nu-i usor sa te trezesti, peste noapte, ca ai ajuns sa conduci 20 - 30 de oameni, spre exemplu. Altii se simt depasiti de prea multe responsabilitati pentru varsta pe care o au.”
De ce nu fac si politicienii psihoterapie?
sedinte de psihoterapie solicita si oamenii de afaceri. Pentru ei, direct, sau indirect, pentru copiii lor. Luati cu treaba, adesea uita de familie si incearca sa compenseze absenta prin “alocarea” unor sume tot mai mari de bani copiilor. Lipsa afectiunii, a relatiilor cu parintii conduce la optiuni fatale pentru acestia: de la o viata dezorganizata pana la consumul de droguri. Psihoterapeutii recunosc, nu fara regret, ca printre clienti nu se numara nici un inalt functionar public si nici un politician, desi stresul pare sa fie extrem de ridicat in aceste zone. Timpul nu-i insa pierdut. Augustin Cambosie, co-presedinte in cadrul FRP, spune ca starile depresive se inmultesc toamna. “Starile depresive sunt in corelatie stransa cu ciclurile biologice specifice oamenilor. Ajung la specialist tinerii absolventi, care sunt profund dezamagiti de ceea ce ii asteapta dincolo de portile facultatii, pe piata muncii. O prapastie prea mare, intre ceea ce au visat pana atunci, intre asteptari si realitate, pentru a o putea trece singuri.”
Dl Cambosie este, insa, ingrijorat de un alt aspect, care ar trebui sa ne dea de gandit: “Eu am avut acces la o statistica si m-am speriat: fluctuatia imensa a cadrelor de conducere in Romania. Companiile multinationale iau oamenii cei mai capabili, pe care-i platesc cel mai bine. Ii storc doi ani pana nu mai ramane nimic din ei. Din 200 de astfel de oameni promoveaza cinci, iar restul apoi sunt dati afara, dupa care firma angajeaza alti 200.” Marius Lumpan recunoaste ca tot mai multi angajatori solicita specialistilor evaluarea personalitatii angajatilor, care poate merge chiar catre o zona personala. “Desigur, nu ai voie sa dai astfel de detalii, dar acest gen de investigatii deschid portile dialogului cu oamenii. De multe ori, am ajuns sa recomand consiliere profesionala sau suport psihoterapeutic. In dorinta de a lucra intr-un domeniu care este acum la moda sau care este mai bine platit, oamenii se orienteaza spre profesii care nu li se potrivesc. Acest fel de abordare a carierei merge un timp, dar, pana la urma, problemele tot ies la suprafata.” O sedinta la psihoterapeut nu-ti rezolva problemele, dar te poate ajuta sa te descoperi, sa te gandesti mai mult la tine, la “a fi” si nu la “a avea”, si sa gasesti resursele interne pentru a gandi pozitiv.
Doar 273 de certificate eliberate
“In Romania, exista un psihoterapeut complet format la aproximativ 100.000 de oameni, de zece ori mai putin decat in UE, unde este de cel putin un specialist in psihoterapie la 10.000 de locuitori.”
Ileana Botezat-Antonescu, presedinte FRP
Alegerea unui psihoterapeut este subiectiva
“Psihoterapeutul nu da sfaturi. El poate deschide drumuri care te fac sa te gandesti si la alte variante. Cel mai bine este insa sa te uiti in oglinda la tine insuti, macar doua minute pe zi, si sa fii onest cu problemele care te framanta.”
Marius Lumpan, consultant, Barnett McCall Recruitment
Certificare internationala
Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) a fost instituit de Asociatia Europeana de Psihoterapie cu sediul la Viena, in iunie 1997. In absenta unor reglementari specifice in majoritatea tarilor din Europa, sistemul de certificare instituie un nivel de formare unitar in toate tarile europene: 3.200 de ore, in 7 ani de studiu, din care 3 ani de propedeutica si 4 ani intr-o metoda recunoscuta de psihoterapie. CEP este adoptat in acest moment in 46 de tari ale Europei si exista aproximativ 3.000 de detinatori ai acestui certificat. In majoritatea tarilor europene, un psihoterapeut asigura servicii de specialitate pentru 2.000 de locuitori.
Franta: un psihoterapeut la 4.000 de locuitori;
Austria: un psihoterapeut la 1.000 de locuitori.
In Austria, Germania, Marea Britanie, in tarile scandinave si SUA, beneficiaza de psihoterapie de la 10% pana la 20% din totalul populatiei.
Romania: 273 de psihoterapeuti certificati si 569 aflati in faza de finalizare a procesului de formare.
Alegeri verificate
Organizatiile profesionale, unde se pot urma si programe de pregatire si specializare, sunt membre ale Federatiei Romane de Psihoterapie. Ele sunt autorizate si recunoscute in toate tarile membre ale UE:
• Asociatia de Psihoterapia Familiei si a Cuplului
• Asociatia de Psihoterapie Pozitiva
• Asociatia de Psihoterapie prin Relaxare, Simboluri si Hipnoza
• Asociatia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania
• Asociatia de Terapie Cognitiv-Comportamentala si Interpersonala
• Asociatia de Terapie Familiala
• Asociatia pentru Psihologie si Psihoterapie Adleriana din Romania
• Asociatia Romana de Analiza Tranzactionala
• Asociatia Romana de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana
• Asociatia Romana de Psihodrama Clasica
• Asociatia Romana de Psihologie Analitica
• Asociatia Romana de Psihoterapie Centrata pe Persoana
• Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica
• Asociatia Romana de Somatoterapie
• Asociatia Romana de Terapie Cognitiv-Comportamentala
• Asociatia Romana de Terapie Comportamentala si Cognitiva
• Societatea de Analiza Existentiala si Logoterapie
• Societatea de Gestalt Terapie din Romania
• Societatea de Psihodrama J. L. Moreno
• Societatea pentru Psihoterapie Experientiala din Romania
• Societatea Romana de Analiza Tranzactionala
Contact secretariat: Tel./Fax: 021.326.84.20; E-mail: kias@rdslink.ro; site: www.psihoterapie.ro
nu prea am reusit sa inteleg comentariul dvs., mai ales partea cu destinele care depind de psihologi. Ce destine depind de care psihologi?
In ceea ce priveste manualele pot sa va spun ca pe vremea cand am terminat eu facultatea de psihologie (acum mai multi anisori) erau mai multe manuale, nu unul singur iar unele erau de-a dreptul groase :-)