Psihologie și psihoterapie

Psihologie și psihoterapie

Vineri

De ce iubim copiii și urâm țânțarii

despre speciism, neurocyle

Jun 05, 2026
∙ Paid

📅 Astăzi 5 iunie

  • 1757 (n.) — Pierre Cabanis
    A explorat natura fizică a proceselor mentale și relația dintre corp și conștiință.

  • 1885 (n.) — Warder Clyde Allee
    A cercetat comportamentul social al animalelor, inclusiv cooperarea și influența grupului.

  • 1887 (n.) — Ruth Fulton Benedict
    A arătat că definițiile comportamentului deviant diferă în funcție de cultură.

  • World Day Against Speciesism

  • National Moonshine Day (US)

  • Random Acts of Cardness Day (US)

☕ Bună dimineața!

Azi e Ziua Internațională Împotriva Speciismului, o idee care la prima vedere pare ciudată. Și la a doua vedere tot ciudată pare. Cam ca toate ideile din spectrul corectitudinii politice.

Speciismul este o idee apărută în aceeași găleată a ideilor de discriminare, cu rasismul, sexismul și alte forme de favoritism și vine cu o întrebare foarte simplă: de ce iubim unele animale iar altele le mâncăm? Sau de ce pe unele le ignorăm iar pe altele le vânăm fără milă?

Răspunsul simplu ar putea fi că unele animale sunt mai utile vii decât în farfurie (de exemplu pisica pentru că prinde șoareci sau câinele pentru că apără gospodăria).

Tot speciiștii ne întreabă de ce durerea umană e mai valoroasă decât durerea animală și de ce facem experimente medicale pe animale. Aici în loc de răspuns aș avea o invitație directă pentru adepții speciismului, să salveze suferințele unui șobolan de laborator și să se ofere ei înșișî voluntari pentru experimente medicale. Mai mult voluntariat, mai mulți șobolani salvați. Hai, că nu e greu.

De ce iubim câinii dar urâm șobolanii? Poate pentru același motiv pentru care ne iubim familia dar urâm răufăcătorii. Unii ne aduc bucurie și alții vin ca să ne-o fure.

Deci cuvântul zilei de astăzi este speciismul. Și sărbătoarea zilei. 😊

🔤 Cuvântul zilei: Speciism (sau “speciesism”)

Speciismul este tendința de a acorda o valoare morală diferită ființelor vii doar pe baza apartenenței lor la o anumită specie. Termenul este folosit mai ales pentru a descrie situațiile în care oamenii consideră automat interesele și suferința umană mai importante decât cele ale altor animale, fără un criteriu moral consistent.

🕰️ Termenul 'speciism' a fost introdus în anii 1970 de psihologul britanic Richard D. Ryder și popularizat ulterior de filosoful australian Peter Singer în contextul dezbaterilor despre drepturile animalelor și etica suferinței. Conceptul apare frecvent în filosofia morală, etică, psihologie socială și activism pentru protecția animalelor.

Speciismul nu este un diagnostic psihologic și nu apare în manualele clinice precum DSM sau ICD, ci este un concept moral și filosofic folosit pentru a analiza modul în care oamenii tratează diferite specii.

🚫 Speciismul nu înseamnă simpla preferință emoțională pentru propriul animal de companie, nu înseamnă frica de animale, nu este o tulburare psihică și nu presupune automat că orice folosire a animalelor este imorală.

Conceptul nu afirmă că oamenii și toate animalele sunt identice, nici că un om trebuie să trateze un țânțar exact ca pe un copil. De asemenea, speciismul nu este sinonim cu veganismul și nu implică obligatoriu respingerea totală a consumului de produse animale.

  • a iubi câinii mai mult decât reptilele nu este automat speciism

  • a evita un câine agresiv nu înseamnă discriminare între specii

  • a avea grijă prioritar de propriul copil nu este considerat automat speciism

  • a prefera animalele domestice în locul insectelor nu reprezintă singurul criteriu al conceptului

  • a discuta despre drepturile animalelor nu înseamnă automat activism radical

⚙️ În mediile academice și etice termenul este folosit pentru a analiza contradicțiile morale din relația oamenilor cu animalele, mai ales în domenii precum industria alimentară, testarea pe animale sau divertismentul.

În discursul public termenul apare adesea în dezbateri despre veganism, vânătoare, ferme industriale sau drepturile animalelor. Uneori este folosit serios și argumentativ, alteori ironic sau critic, mai ales de persoane care consideră comparația dintre speciism și alte forme de discriminare exagerată.

Share

🛋️ În sala de așteptare

articole de citit, de răsfoit, de ignorat

  1. Oamenii subestimează în mod constant cât de des lucrurile merg prost în societate (psypost.org) 🇬🇧

  2. „A reveni” este un mit – reziliența înseamnă să integrezi experiențe grele în povestea vieții tale, nu să le ignori (theconversation.com) 🇬🇧

  3. Dorința femeilor de a avea parteneri bogați scade atunci când au mai multă putere economică (psypost.org) 🇬🇧

  4. Colegii imorali sunt neatrăgători din punct de vedere fizic (psypost.org) 🇬🇧

  5. Două obiceiuri alimentare simple legate de o greutate mai mică (sciencedaily.com) 🇬🇧

🕷️ În terapie

❓Întrebarea zilei

Ai observat vreodată că reacționezi foarte diferit la suferința unor animale în funcție de specie, chiar dacă situațiile sunt asemănătoare?

Leave a comment

Ne revedem mâine.


🕮 Cartea de vineri

Începând cu cartea de săptămâna aceasta vă propun un format nou, adică un pdf downloadabil care conține ideile principale ale cărții organizate sub forma de infografice. Un mini-ghid care poate fi descărcat, colecționat și folosit ca instrument direct pentru self-help. Sigur, în cazul în care rezonați cu ideile din carte.

Iar dacă ideile din mini-ghid vă plac și începeți să le aplicați, de ce nu?, puteți citi și cartea. 😊

Mini-ghidul de astăzi este despre metoda “neurocycle” sau despre cum să faci curat în haosul tău mintal.

User's avatar

Continue reading this post for free, courtesy of Victor Vasile.

Or purchase a paid subscription.
© 2026 Psihoterapie Net · Privacy ∙ Terms ∙ Collection notice
Start your SubstackGet the app
Substack is the home for great culture