Efectul Werther

autoterapia a funcționat, autorul a supraviețuit

📅 Astăzi 20 iulie

• 1773 (n.) — Luigi Rolando
  A explorat localizarea funcțiilor cerebrale și stimularea electrică a creierului.

• 1850 (n.) — Georg E. Müller
  A investigat atenția, percepția, memoria și procesele interne care influențează gândirea.

• International Chess Day

• National Ugly Truck Day (US)

• National Moon Day (US)

• World Jump Day

• Space Exploration Day

☕ Bună dimineața!

Ce se mai sărbătorește astăzi în lume?

Păi Ziua Internațională a Șahului, Ziua Camioanelor Urâte în SUA, Ziua Explorării Spațiului și una mai ciudată, Ziua Internațională a Săriturilor.

Fix așa, sărim în sus și gata. Eventual ne facem o poză cu apexul săriturii, deși e mai greu fără un aparat bun.

Disclaimer: Eu pe asta ultima cu săritul n-o sărbătoresc, că de la o vârstă încolo parcă vrei să îți protejezi genunchii.

Acum 252 de ani un tinerel neamț de 24 de ani publica o cărticică subțire pe care a scris-o în doar patru săptămâni (unii zic că șase). Puține oricum în ambele variante. Nu era prima lui carte, mai publicase anterior două, fără prea mare succes.

Cărticica, un roman scris la persoana întâi pe repede-înainte a devenit imediat o senzație literară în toată Europa, propagându-se ca un incendiu care a fost numit “febra Werther” (Werther-Fieber), după numele protagonistului suferind de dragoste.

Tinerii cititori imitau stilul vestimentar al eroului, îi imitau expresiile și se sinucideau pe capete. Era ca și cum tânărul autor își vărsase tot veninul, toată dezamăgirea romantică dintr-o relație care n-a mers scriind scurtul roman. Autoterapia lui a funcționat, autorul a supraviețuit, nu însă și mulți dintre cititorii lui.

Tânărul autor, pe numele lui Johann Wolfgang von Goethe a trăit apoi mult și bine și a mai scris multe altele. Personajul lui, Werther, a supraviețuit și el, nu doar în roman, ci și în manualele de psihologie, sociologie, psihiatrie și suicidologie de peste 200 de ani, sub numele de “Efectul Werther”, sau “contagiune suicidară”.

Istoricii încă dezbat numărul morților în urma publicării romanului. E unul din cazurile fericite în care istoricii pot contesta numărul morților fără să comită o ilegalitate, nu toți istoricii au luxul ăsta. 😅

Sigur, n-o să știm niciodată exact câți tinerei și-or fi găsit sfârșitul otrăviți de romanul subțirel al lui Goethe, dar în orice caz numele de “Efectul Werther” a prins.

Așa că fix despre asta discutăm și noi astăzi, despre Efectul Werther. Numărul de morți, chiar dacă în cazul nostru perfect legal de dezbătut, e total neinteresant. 🙃

🔤 Cuvântul zilei: Efectul Werther (Contagiune suicidară)

Contagiunea suicidară ( sau “Efectul Werther“) este fenomenul psihologic și social prin care expunerea la comportamente suicidare, tentative de suicid sau relatări despre suicid poate influența creșterea riscului ca alte persoane vulnerabile să dezvolte gânduri sau comportamente similare.

Influența nu este una automată și nu apare la toate persoanele expuse, ci depinde de factori precum vulnerabilitatea individuală, relația cu persoana care a murit, identificarea cu aceasta, contextul emoțional și modul în care evenimentul este prezentat.

Fenomenul se bazează pe mecanisme precum imitarea, identificarea psihologică, reducerea inhibițiilor față de suicid și percepția că suicidul este o soluție posibilă pentru o suferință intensă.

🕰️ Context și istorie

Ideea de contagiune suicidară are o istorie lungă în psihologie și sociologie. Unul dintre primele exemple cunoscute este legat de romanul Suferințele tânărului Werther (Die Leiden des jungen Werthers) publicat de Johann Wolfgang von Goethe în 1774. După succesul enorm al romanului, a urmat un val de sinucideri imitând personajul principal, fenomen care a dus ulterior la apariția termenului de efect Werther.

Conceptul modern de contagiune suicidară a fost dezvoltat prin cercetări în suicidologie, psihologie socială și sănătate publică. Studiile au arătat că anumite forme de prezentare publică a suicidului, în special relatările senzaționaliste sau romantizarea persoanei decedate, pot crește riscul de imitare, în timp ce prezentările responsabile și mesajele despre ajutor și recuperare pot avea efect protector.

Contagiunea suicidară nu este un diagnostic psihiatric și nu apare în manuale de clasificare precum DSM sau ICD. Este considerată un fenomen psihosocial relevant pentru prevenția suicidului.

🚫 Ce NU este contagiunea suicidară

Contagiunea suicidară nu înseamnă că simplul fapt de a auzi despre un suicid determină automat o persoană să dezvolte comportamente suicidare, nu este o boală mintală, nu este o formă de “influențare inevitabilă” și nu explică singură apariția suicidului. Suicidul este un fenomen complex, influențat de numeroși factori biologici, psihologici și sociali.

Exemple de lucruri care NU reprezintă contagiune suicidară:

• o reacție de tristețe după pierderea unei persoane prin suicid

• o conversație despre sănătatea mintală sau prevenția suicidului

• exprimarea unei perioade dificile fără intenție suicidară

• faptul că o persoană este afectată emoțional de o știre tragică

Concepte asociate sau confundate

• Efect Papageno — protecție prin mesaje de speranță

• Idei suicidare — gânduri despre propria moarte

• Factor de risc — element care crește vulnerabilitatea

• Comportament suicidar — acțiuni legate de suicid

• Prevenția suicidului — strategii pentru reducerea riscului

⚙️ Termenul de contagiune suicidară este folosit în psihologia clinică, psihiatrie, sociologie, suicidologie și sănătatea publică pentru a descrie modul în care comportamentele suicidare pot influența anumite grupuri sau comunități.

Este utilizat mai ales în analiza efectelor mass-media, în intervențiile după un suicid într-o comunitate și în dezvoltarea strategiilor de prevenție.

🛋️ În sala de așteptare

articole de citit, de răsfoit, de ignorat

1. Metoda științifică: Singura abilitate care ne-ar putea ajuta să scăpăm de dezinformare, polarizare și propriile noastre prejudecăți cognitive (gilmorehealth.com) 🇬🇧

2. Un nou studiu dezvăluie cum anxietatea socială modifică judecățile vizuale ale străinilor care merg pe jos (psypost.org) 🇬🇧

3. Scanările cerebrale dezvăluie cum reacția unui adolescent la pierdere leagă impulsivitatea de gândurile suicidare (psypost.org) 🇬🇧

4. Redu numărul de alegeri pe care le faci în fiecare zi. Creierul tău îți va mulțumi. (abcnews.com) 🇬🇧

5. Semne ascunse de sănătate mintală la persoanele care preiau apeluri de urgență și la dispeceri (news-medical.net) 🇬🇧

6. Spray-ul nazal cu oxitocină poate ajuta persoanele cu tulburare de personalitate limită să se angajeze în meditație (psypost.org) 🇬🇧

🕷️ În terapie

❓Întrebarea zilei

Ai observat vreodată cum o poveste intensă despre suferința sau comportamentul unei alte persoane ți-a schimbat modul în care privești propria viață, propriile probleme sau propriile posibilități de acțiune?

Ne revedem mâine.