Nu tot ce previi te ajută.
📅 Astăzi 13 mai
1893 (n.) — Henry A. Murray
A dezvoltat o teorie a personalității bazată pe nevoi și motivații psihologice.1910 (n.) — Peter A. Bertocci
A promovat dezvoltarea potențialului uman prin educație, consiliere și reflecție morală.1918 (n.) — Edwin Shneidman
A pus bazele studiului științific al suicidului și prevenirii acestuia.1925 (n.) — Carolyn Robertson Payton
A explorat problemele minorităților și a contribuit la psihologia clinică și organizațională.National Frog Jumping Day (US)
Cough Drop Day (US)
Leprechaun Day (Ireland, US)
World Cocktail Day (US)
🔤 Cuvântul zilei: Optimism defensiv
Optimismul defensiv este tendința unei persoane de a menține o atitudine aparent pozitivă și încrezătoare pentru a se proteja emoțional de anxietate, nesiguranță sau frică.
Persoana spune sau crede “totul va fi bine”, “nu are rost să mă gândesc la ce poate merge prost”, “trebuie doar să fiu pozitiv”, dar această pozitivitate funcționează ca un mecanism de apărare psihologică împotriva disconfortului, nu neapărat ca realism. Este un optimism folosit ca scut emoțional.
🕰️ Conceptul apare în psihologie în discuțiile despre mecanisme de coping, biasuri cognitive, reglare emoțională și stiluri de personalitate, fără a reprezenta însă un diagnostic clinic oficial. Termenul este apropiat de concepte precum “optimism bias”, “wishful thinking” sau “positive illusion”, toate descriind tendința oamenilor de a interpreta realitatea într-un mod mai confortabil emoțional decât este ea în fapt.
Psihologii au observat de mult timp că oamenii tind să subestimeze riscurile, să creadă că “li se va întâmpla altora, nu lor” și să evite anxietatea printr-o pozitivitate excesivă. În ultimele decenii, această idee a devenit tot mai populară și în cultura motivațională, dezvoltarea personală, mediul corporate și discursurile despre “mindset”.
🚫 Optimismul defensiv NU este același lucru cu optimismul sănătos. Optimismul sănătos recunoaște problemele, vede riscurile, dar păstrează speranța și motivația. În schimb, optimismul defensiv poate evita complet realitatea inconfortabilă. De asemenea, nu trebuie confundat cu optimismul strategic. Există persoane optimiste care planifică, se pregătesc și analizează riscurile cu atenție, însă optimismul defensiv evită adesea analiza profundă tocmai pentru că aceasta provoacă anxietate.
Conceptul nu este identic nici cu negarea totală a realității. În negare, persoana refuză complet existența problemei, pe când în optimismul defensiv problema poate fi văzută, dar este minimizată emoțional printr-o pozitivitate excesivă. Nici “gândirea pozitivă” în sine nu este automat problematică. O doză moderată de gândire pozitivă poate fi utilă și sănătoasă. Problemele apar atunci când pozitivitatea devine compulsivă, rigidă și este folosită pentru evitarea emoțiilor reale.
⚙️ Termenul este folosit în psihologie pentru a analiza mecanisme de apărare, stiluri de coping, biasuri cognitive și reacțiile oamenilor la stres și anxietate. În psihoterapie, optimismul defensiv poate fi observat la persoane care evită discuțiile dureroase, minimalizează probleme serioase sau folosesc constant fraze motivaționale pentru a evita vulnerabilitatea și contactul autentic cu propriile emoții.
Conceptul apare indirect și în critica fenomenelor de “pozitivitate toxică”, a culturii “grind” și a ideii că o persoană trebuie să fie permanent pozitivă și motivată.
În viața de zi cu zi, acest tip de gândire poate lua forma unor expresii precum “Nu vreau să mă gândesc la lucruri negative”, “Universul rezolvă tot” sau “Dacă mă concentrez doar pe bine, răul nu apare”. Uneori, această atitudine poate oferi un confort temporar, însă în alte situații poate împiedica pregătirea realistă pentru probleme reale.
🛋️ În sala de așteptare
articole de citit, de răsfoit
Cât de dăunători sunt chatboții AI pentru sănătatea noastră mintală? (theconversation.com) 🇬🇧
Sfat pentru texte sexy: mi-ar plăcea să mă uit la mesajele de flirt ale iubitului meu către alte femei. (slate.com) 🇬🇧
Eram pe cale să facem sex – dar nu s-a putut opri din plâns (metro.co.uk) 🇬🇧
Verificarea pornografiei și a vârstei: s-a schimbat relația ta? (attitude.co.uk) 🇬🇧
4 motive pentru care îți cobori standardele de dragoste (psychologytoday.com) 🇬🇧
🕷️ În terapie
❓Întrebarea zilei
Când ai spus ultima dată “totul va fi bine” pentru că chiar credeai asta și când ai spus-o doar ca să nu te sperii?
Ne revedem mâine.
Întotdeauna doar să nu mă sperii.