Foamea hedonică și vestitorii cetății

fără nicio legătură între ele

📅 Astăzi 8 iulie

• 1857 (n.) — Frank Angell
  A contribuit la dezvoltarea psihofizicii și a pus bazele laboratoarelor de psihologie experimentală.

• 1893 (n.) — Fritz Perls
  A pus bazele terapiei Gestalt, o formă de psihoterapie umanistă.

• 1895 (n.) — Gardner Murphy
  A contribuit la dezvoltarea psihologiei sociale, a psihologiei personalității și a istoriei psihologiei.

• National Video Game Day (US)

• Math 2.0 Day

• International Town Criers Day

☕ Bună dimineața!

Astăzi lumea sărbătorește trei chestii interesante: jocurile video, matematica și…crainicii.

Dacă cu jocurile video e clar, le folosim în fiecare zi iar matematica e mai mult decât binevenită în viața noastră, cu crainicii însă ne dă cu virgulă.

“Crainici”, “strigători”, “vestitori”, “toboșarii cetății”, de-a lungul timpului li s-a spus în multe feluri. Erau responsabili de aducerea la cunoștința publică a noutăților, evenimentelor, legilor. Esențiali într-o perioadă în care puțină lume știa să citească. Și oricum nu prea erau știri serioase de citit, în afară de epidemii și execuții.

Crainicii au fost înlocuiți în zilele noastre de prompteristele cu decoltee îndrăznețe și eventual de câte un substacker care insistă să extragă știri relevante din oceanul de zgomot media în care trăim. Și mulți algoritmi, că acum algoritmul face legea.

Ca unul care colectează știri din varii domenii recunosc că mă simt și eu un pic solidar cu vestitorii.

Însă nu mi-e prea clar cum am putea sărbători Ziua Internațională a Crainicilor. Eventual să îi trimitem o cutie de bomboane Andreei Esca. Nu, nu bomboane, ca iar s-a îngrășat, mai bine îi trimitem o floare.

Sau și mai bine nu-i mai trimitem nimic, scriem un newsletter. Mult mai bine.

Că ce altceva este autorul unui newsletter dacă nu un fel de toboșar medieval care încearcă să capteze atenția mulțimii?

🔤 Cuvântul zilei: Foame hedonică

Foamea hedonică este dorința de a consuma alimente pentru plăcerea pe care o oferă, chiar și atunci când organismul nu are nevoie de energie. Ea este declanșată de gust, miros, aspectul alimentelor sau de contextul social și emoțional, nu de nevoia fiziologică de hrană.

🕰️ Conceptul de foame hedonică a fost dezvoltat în cercetarea modernă privind alimentația și obezitatea, fiind popularizat în anii 2000 de cercetătoarea americană Kelly D. Brownell și colaboratorii săi, alături de alți specialiști preocupați de influența sistemului de recompensă asupra comportamentului alimentar.

Termenul de foame hedonică descrie modul în care alimentele foarte gustoase și bogate în zahăr, grăsimi sau sare pot activa circuitele cerebrale ale recompensei, determinând o persoană să mănânce chiar și în absența foamei fiziologice.

Foamea hedonică nu este un diagnostic psihiatric, ci un concept util, folosit frecvent în psihologie, nutriție și medicina obezității.

🚫 Foamea hedonică nu este același lucru cu foamea fiziologică, nu înseamnă automat lipsă de voință, nu reprezintă o tulburare de alimentație și nu apare exclusiv la persoanele supraponderale. Ea poate fi experimentată de aproape orice persoană atunci când este expusă la alimente foarte apetisante sau la situații asociate cu mâncarea.

Exemple:

• O persoană tocmai a terminat cina, dar acceptă o felie de tort deoarece arată foarte apetisant.

• Mirosul de popcorn dintr-un cinematograf provoacă pofta de a cumpăra unul, deși nu există senzația de foame.

• Cineva continuă să ciugulească chipsuri în timp ce urmărește un film, fără să observe cât a consumat.

🎭 Concepte înrudite sau confundate

• Foame fiziologică — necesar biologic de energie.

• Sațietate — senzația de suficient alimentar.

• Mâncat emoțional — alimentație influențată de emoții.

• Poftă alimentară — dorință pentru un aliment specific.

• Control inhibitor — capacitatea de a rezista impulsurilor.

• Sistemul de recompensă — circuite cerebrale ale plăcerii.

⚙️ Termenul de “foame hedonică” este folosit pentru a explica de ce oamenii pot mânca în absența unei nevoi biologice și pentru a înțelege mecanismele implicate în supraalimentare și obezitate.

În limbajul obișnuit, ideea este exprimată prin afirmații precum 'mi-era poftă, nu foame' sau 'am mâncat doar pentru că arăta prea bine'.

Testează-ți cunoștințele și poți câștiga o lună de abonament premium dacă iei nota zece. Recompensăm tocilarii. 😅

🕷️ În terapie

❓Întrebarea zilei

Ți s-a întâmplat vreodată să mănânci imediat după o masă doar pentru că ai văzut sau ai mirosit un desert care părea irezistibil?

Ne revedem mâine.