📅 Astăzi 23 aprilie
1915 (n.) — Margaret Hubbard Jones
A aplicat metodologii riguroase în programe sociale, legând percepția și dezvoltarea cognitivă de siguranța rutieră.Ziua Limbii Engleze (United Nations)
Ziua Limbii Spaniole (United Nations)
Am ezitat să traduc “International Technopeasant Day” în “Ziua Internațională a Țăranului Digital”. Deși poate ar fi fost o idee bună, era clickbait-ish. 🙃
🔤 Cuvântul zilei: Gaslighting
Gaslighting-ul este o formă de manipulare psihologică în care o persoană sau un grup face în mod sistematic pe cineva să își pună la îndoială propria percepție, memorie sau judecată, cu scopul de a obține control sau putere asupra lui.
Nu este doar “m-ai enervat și acum negi”. Este erodare lentă a realității celuilalt.
🕰️ Context / istorie
Termenul vine din piesa de teatru Gas Light (și filmele ulterioare), unde un bărbat își manipulează soția făcând-o să creadă că își pierde mințile. A fost preluat în psihologie pentru a descrie abuzul emoțional subtil și sistematic, inițial în relații intime.În ultimii ani, a migrat masiv în discursul public: politică, media, relații de muncă.
🚫 Ce NU este
Nu este orice minciună sau negare banală (“n-am spus asta”). Nu este o simplă diferență de opinii sau interpretări. Nu este o ceartă în care cineva “se apără prost”.
Fără un pattern repetat + intenție de destabilizare nu vorbim de gaslighting ci doar de situații obișnuite de viață.
⚙️ În viața reală
În relații: partenerul neagă constant fapte evidente (“îți imaginezi”), până când începi să te îndoiești de tine.
La muncă: un superior rescrie realitatea (“ți-am spus clar asta”), deși nu a făcut-o, pentru a-și proteja poziția.
În politică: lideri sau instituții încearcă să redefinească realitatea colectivă (“nu s-a întâmplat”, “nu e o problemă”), mizând pe confuzie și oboseală cognitivă.
În limbajul cotidian termenul e folosit prea larg, orice neînțelegere devine “gaslighting”, ceea ce îi diluează sensul real.
🛋️ În sala de așteptare
Un nou studiu dezvăluie cum prejudecățile politice condiționează impactul gândirii conspirative (psypost.org) 🇬🇧
De ce ghosting-ul doare atât de mult (psychologytoday.com) 🇬🇧
Paradoxul plictiselii: O conversație plictisitoare e de fapt mai bună decât crezi (neurosciencenews.com) 🇬🇧
Întrucât nu poți schimba felul în care se simte o altă persoană, cel mai bine este să încerci să-ți controlezi propriile emoții. (thehindu.com) 🇬🇧
Bărbații și femeile prezintă puncte forte cognitive relative diferite de-a lungul vieții (psypost.org) 🇬🇧
🕷️ În terapie
❓Întrebarea zilei
Când cineva îți contrazice propria ta versiune realității, cum faci diferența între eroare sinceră sau tentativă de control?
Ne revedem mâine.
Lăsând gluma la o parte...
"Când cineva îți contrazice propria ta versiune realității, cum faci diferența între eroare sinceră sau tentativă de control?".
Aș zice că trebuie mirosit foarte bine cum și dacă se manifestă o dorință de putere dincolo de ceea ce este normal și natural într-o dezbatere, iar asta iese foarte repede-n evidență cu o formă de șantaj mai bine sau mai stângace întocmit ori prin înlocuirea unei argumentări cu rescrieri axiomatice pe care e construit restul textului, gen "Nu e X, e Y".
Practic modului tău de a percepe un obiect îi este fie A) atribuită direct o valoare morală negativă (șantaj), fie B) ești decuplat cu totul de el prin diverse unelte, cum ar fi variile forme de "Nu e X, e Y". Nu că nu ar fi alte tehnici, cu siguranță multe pe care nu le știu, ideea însă este să contezi foarte mult pe intuiție.
Chiar dacă sunt pe masă subiecte hiperspecializate - să luăm un exemplu complet aleatoriu cum ar fi virusologia - nu la explicațiile tehnice trebuie să fii atent, ci la infrastructura discursivă. Explicațiile tehnice specializate nu-și au locul, un om de rând nu trebuie să le știe: așa cum nu trebuie să știu cum funcționează o mașină, trebuire doar să știu să o conduc. Dacă am nevoie să știu, înseamnă că m-a lăsat în drum. Practic destrămarea contractului scoate detaliile la suprafață.
Este perfect normal să fii circumspect când ești inundat cu detalii tehnocratice fiindca miza nu e să-ți explice, ci să fii intimidat de ce nu știi și să accepți ceva ce poate foarte bine - și în general este - măcar parțial fals.
Asta și trebuie ținut cont că fiecare are întotdeauna o agendă personală și un unghi propriu de abordare, nu musai pecuniar, deși aproape mereu un factor.
Nu e chiar de casa de asigurari, dar este in general decontat de stat sub motto-ul "Informationem tantum ex fontibus publicis pete, aut mater tua Putin est."